Expunerea la PFAS în copilărie și adolescență: date îngrijorătoare din cohorta INMA-Gipuzkoa

Un studiu realizat în cadrul proiectului INMA (INfancia y Medio Ambiente) și publicat în Environmental Research a analizat prezența substanțelor per- și polifluoroalchilate (PFAS) în probe de plasmă de la copii și adolescenți din regiunea Gipuzkoa, Spania. Lucrarea s-a axat pe determinarea nivelurilor de PFAS la trei vârste cheie (4, 8 și 14 ani), compararea acestora între două regiuni cu profil industrial diferit (Urola și Goierri) și identificarea riscului potențial asupra sănătății, precum și a determinanților sociodemografici ai expunerii.
PFAS reprezintă un grup de contaminanți de mediu emergenți, remarcabil de stabili din punct de vedere chimic, ceea ce le conferă o persistență ridicată în mediu și în organismul uman. Datorită structurii lor fluorurate, PFAS sunt utilizate pe scară largă încă din anii 1940 în produse precum vase antiaderente, îmbrăcăminte impermeabilă, ambalaje alimentare și produse cosmetice. Odată eliberate în mediu, aceste substanțe se acumulează în corpul uman, fiind detectate în aproape toate populațiile studiate, inclusiv la femei însărcinate și nou-născuți. În plus, studiile indică faptul că PFAS pot traversa placenta și pot fi transferate prin laptele matern, afectând dezvoltarea fetală și postnatală, posibil prin mecanisme de disrupție endocrină.

Deși PFOS și PFOA, două dintre cele mai cunoscute PFAS, au fost deja supuse unor reglementări stricte, substanțele emergente care le înlocuiesc rămân slab caracterizate toxicologic. Astfel, este esențială monitorizarea continuă a acestor compuși, în special în grupurile vulnerabile precum copiii.

Despre studiu

Metodologie și participanți

Cohorta studiată a fost înființată în perioada 2006–2008 și include copii din regiunile Urola și Goierri (Țara Bascilor, Spania). În total, 615 probe de plasmă au fost recoltate de la 315 copii la trei momente diferite:

• 4 ani: 207 probe
• 8 ani: 241 probe
• 14 ani: 167 probe

Eșantioanele au fost procesate conform unor protocoale standardizate, iar analiza chimică a inclus 42 de compuși PFAS, dintre care 18 au fost detectați frecvent. Analizele statistice au inclus teste bivariate și modele de regresie liniară multiplă pentru identificarea factorilor determinanți ai nivelurilor de PFAS.

Zonele geografice

Cele două regiuni analizate - Urola și Goierri - diferă prin rețelele de alimentare cu apă, dar ambele sunt caracterizate prin activitate industrială, în special metalurgică. Deși apropiate geografic, ele au prezentat profiluri distincte de contaminare.

Parametri analizați

Au fost monitorizați compușii PFAS cei mai frecvent detectați, printre care:

• PFOA, PFOS, PFNA, PFDA, PFUdA – acizi perfluoroalchil carboxilici (PFCAs)
• PFHxS, PFHpS, PFBS – sulfonați perfluoroalchilați (PFSAs)
• FHpPA – acid fluorotelomer carboxilic

Au fost excluși din analiză compușii detectați în mai puțin de 70% dintre probe.

Rezultate

Frecvența detecției

• PFOS, PFOA și PFHxS au fost detectați în >90% din probele de la 4 ani.
• Cu vârsta, nivelurile de PFAS tind să scadă pentru majoritatea compușilor, sugerând un efect de diluție legat de creștere.
• În schimb, pentru PFBS, un PFAS cu lanț scurt, s-a observat o creștere semnificativă a frecvenței de detecție la 8 și 14 ani, indicând o posibilă creștere a expunerii recente, înlocuind PFAS reglementați.

Diferențe geografice și în funcție de sex

La 14 ani, copiii din Urola au prezentat niveluri semnificativ mai mari de PFOA (mediana 5,25 ng/mL) comparativ cu Goierri (0,67 ng/mL). Această diferență nu poate fi explicată prin contaminarea apei potabile, sugerând alte surse de expunere: industrie, alimente, produse de uz casnic sau transport atmosferic al precursorilor volatili. În general, băieții au prezentat niveluri mai mari de PFAS decât fetele la 14 ani, în special pentru PFOA, PFNA și PFHxS – posibil datorită excreției menstruale la fete sau diferențelor în metabolismul sexual.

Compararea cu valorile de referință

Procentul copiilor care depășesc limitele stabilite de autorități:

• PFOA:
  • La 14 ani, 78–86% dintre copiii din Urola au depășit pragul de 2 ng/mL (stabilit de Comisia Germană de Biomonitorizare), comparativ cu 1% în Goierri.
• Σ4 PFAS (PFOS + PFOA + PFHxS + PFNA):
  • 22% dintre copiii de 4 ani din ambele regiuni depășesc limita de 6,9 ng/mL stabilită de EFSA.
  • La 14 ani, Urola se distinge din nou printr-un procent crescut, ceea ce sugerează acumulare sau expunere continuă.

Determinanți ai expunerii

Conform modelelor de regresie liniară multiplă, următorii factori au fost semnificativ asociați cu niveluri mai mari de PFAS:

• Nivelurile materne de PFAS în sarcină, mai ales pentru PFOS și PFOA
• Durata alăptării >24 săptămâni
• Vârsta copilului – efect invers la PFAS cu lanț lung
• Zona de rezidență – Urola asociată cu valori mai mari
• Sexul – diferențe modeste, dar persistente

Evaluarea riscului de efecte asupra sănătății

Au fost calculați hazard quotient (HQ) pentru efecte hepatice și de dezvoltare:

• Efect hepatic: HQ < 1 pentru toate probele, indicând risc scăzut. Cu toate acestea, unele probe din Urola la 14 ani au ajuns la valori HQ moderate pentru PFOA.
• Efect de dezvoltare: Un caz izolat a prezentat HQ > 1 pentru PFOS. Restul cazurilor indică risc scăzut până moderat, în special la vârste mai mici.

Aceste rezultate contrastează cu procentele mari de depășire a valorilor de referință, sugerând că metoda HQ poate subestima riscul real, mai ales dacă se bazează pe date din studii animale.

Concluzii

• PFAS continuă să fie detectați la niveluri semnificative în populația pediatrică, în ciuda reglementărilor existente.
• Există diferențe geografice clare în nivelurile de expunere, în special pentru PFOA în zona Urola, ceea ce indică o sursă locală de contaminare recentă și potențial activă.
• Modelele au arătat că expunerea prenatală și alăptarea sunt predictori puternici ai nivelurilor de PFAS în copilărie, dar influența lor se diminuează odată cu vârsta.
• Calculul HQ indică un risc general scăzut, dar discrepanțele față de valorile de referință sugerează că sunt necesare metode mai riguroase de evaluare a riscului, adaptate datelor din populația umană.
• Studiul accentuează nevoia de monitorizare continuă, în special în zonele industriale, și de armonizare între valorile ghid propuse și evaluările de risc.

Importanța pentru sănătatea publică

Aceste rezultate subliniază necesitatea:

• Extinderii studiilor biomonitorizare în sudul Europei
• Revizuirii metodologiilor de evaluare a riscului toxicologic pentru PFAS
• Aplicării unui principiu al precauției în reglementarea PFAS emergenți
• Identificării surselor locale de contaminare și intervenții rapide în zonele afectate