Expunerea la fumul de țigară în copilărie lasă o amprentă epigenetică asupra ADN-ului copilului

Un studiu realizat de Institutul de Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal) È™i publicat în Environment International arată că expunerea la fumul de È›igară în copilărie determină modificări ale metilării ADN-ului, ceea ce poate influenÈ›a exprimarea genelor È™i susceptibilitatea la boli în viaÈ›a adultă. Aceste rezultate subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte pentru reducerea expunerii copiilor la fumatul pasiv.

Context

Metilarea ADN-ului este un mecanism epigenetic care poate activa sau dezactiva gene fără a modifica secvenÈ›a genetică. Se È™tia deja că fumatul matern în timpul sarcinii afectează epigenomul copilului, însă acest studiu demonstrează că È™i expunerea postnatală la fumul de È›igară poate lăsa urme epigenetice semnificative.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat date de la 2.695 de copii cu vârste între 7 È™i 10 ani, provenind din opt țări europene: Spania, FranÈ›a, Grecia, Lituania, Norvegia, Olanda, Regatul Unit È™i Suedia. AceÈ™tia au fost recrutaÈ›i din È™ase cohorte ale ConsorÈ›iului de Epigenetică a Sarcinii È™i Copilăriei (PACE).

Analizând probe de sânge, echipa a evaluat nivelurile de metilare ADN la diferite site-uri genetice È™i le-a corelat cu numărul de fumători din gospodărie (0, 1 sau 2+).

Rezultatele au evidențiat 11 regiuni CpG unde metilarea ADN-ului a fost influențată de fumatul pasiv. Majoritatea acestor regiuni fuseseră deja asociate cu expunerea directă la fumat sau cu expunerea intrauterină la tutun. De asemenea, 6 dintre aceste regiuni sunt legate de boli precum astmul și cancerul, pentru care fumatul este un factor de risc.

"Studiul nostru arată că fumatul pasiv în copilărie lasă o amprentă moleculară È™i poate modifica expresia genelor care influenÈ›ează susceptibilitatea la boli în viaÈ›a adultă", afirmă Marta Cosin-Tomàs, cercetător ISGlobal È™i autor principal al studiului.

Implicații și consecințe

DeÈ™i legislaÈ›ia privind interzicerea fumatului în spaÈ›iile publice a devenit mai strictă, locuinÈ›ele rămân principala sursă de expunere la fumul de È›igară pentru copii. În 2004, aproximativ 40% dintre copiii din întreaga lume erau expuÈ™i la fumul de tutun acasă. Expunerea timpurie la acest poluant creÈ™te riscul de afecÈ›iuni respiratorii, cardiovasculare, neurologice È™i imunologice.

"Rezultatele sugerează că expunerea la fumat pasiv în copilărie determină modificări epigenetice similare cu cele observate la fumătorii activi sau la copiii expuÈ™i intrauterin la tutun. Aceasta subliniază necesitatea implementării unor politici mai riguroase pentru protejarea copiilor de expunerea la fumul de È›igară în locuinÈ›e È™i spaÈ›ii închise", explică Mariona Bustamante, cercetător ISGlobal È™i autor principal al studiului.

De asemenea, inegalitățile socio-economice contribuie la dificultatea reducerii expunerii la fumat pasiv. Factorii de mediu și influențele comerciale puternice fac ca această problemă să fie nu doar una de sănătate publică, ci și una de justiție socială.

Concluzii

Acest studiu oferă dovezi suplimentare despre efectele nocive ale fumatului pasiv asupra sănătății copiilor, demonstrând că expunerea la fumul de È›igară nu doar că afectează plămânii È™i sistemul cardiovascular, dar lasă modificări epigenetice persistente care pot influenÈ›a riscul de boli în viaÈ›a adultă. Prin urmare, este crucială adoptarea unor măsuri eficiente de prevenire, inclusiv reglementări mai stricte privind fumatul în locuinÈ›e È™i spaÈ›ii închise, pentru a proteja sănătatea viitoarelor generaÈ›ii.