Expunerea copiilor mici la toxinele din saltelele și lenjeria de pat: dovezi dintr-un studiu realizat la domiciliu

Un studiu realizat în perioada 2022–2023 și publicat recent în Environmental Science & Technology Letters a investigat nivelurile reale de expunere ale copiilor mici (cu vârste între 6 luni și 4 ani) la compuși organici semivolatili (SVOC) în propriul lor mediu de somn. Cercetarea a avut loc în locuințele a 21 de familii din zone urbane din Canada și s-a concentrat pe anumiți plastifianți (ftalați), esteri ai organofosfaților și filtre UV, substanțe chimice asociate cu efecte endocrine, tulburări de dezvoltare și afecțiuni respiratorii.
Copiii mici sunt mult mai vulnerabili la contaminanți de mediu decât adulții, având o rată de ventilație de 10 ori mai mare per kilogram corp, o suprafață cutanată de trei ori mai mare raportată la greutate și comportamente frecvente de contact mână-gură. În special, mediul de somn – care include salteaua, lenjeriile și aerul imediat din zona respiratorie – poate fi o sursă importantă de expunere la SVOC. Deși unele substanțe, precum ftalații sau esteri ai organofosfaților, sunt reglementate în Canada, SUA și Uniunea Europeană, studiile anterioare au arătat că aceste substanțe pot fi detectate la niveluri semnificative în produse noi destinate copiilor.

Despre studiu

Cercetarea a inclus 25 de copii cu vârste între 6 luni și 4 ani, provenind din gospodării cu statut socio-economic mediu și ridicat. Trei tipuri de eșantioane au fost colectate din fiecare cameră: aer ambiental, micro-mediul de somn (sub cearceaf, în zona unde copilul dormea) și direct de pe saltea. Eșantionarea a durat 7 zile, folosind metode pasive cu polidimetilsiloxan (PDMS). În total, au fost analizate 51 de SVOC, inclusiv:

• 8 ftalați
• 29 esteri ai organofosfaților (OPE)
• 14 filtre UV (benzofenone, salicilați și benzotriazoli)

Prelucrarea probelor s-a realizat prin cromatografie gazoasă cu spectrometrie de masă, iar rezultatele au fost corectate pentru recuperări și limite de detecție. Au fost aplicate teste statistice neparametrice (testul U Mann-Whitney, corelații Spearman) pentru a identifica diferențele și asocierile dintre surse, obiecte din cameră și concentrațiile măsurate.

Rezultate

Prezența SVOC în probele analizate

• În aerul camerei, au fost detectați 28 din cei 51 de SVOC. Cea mai frecventă prezență a fost pentru benzofenonă (96%), urmată de ftalatul de dietil (DEP), ∑TCPP (triesters de cloropropil fosfat) și metil-salicilat.
• În micro-mediul de somn (SME), s-au detectat 31 de SVOC, cu valori mediene ridicate pentru DEP, TBOEP (triesters de butoxietil fosfat), benzofenonă și salicilat de fenil.
• Pe saltele, 30 de SVOC au fost detectați, cei mai prezenți fiind DnBP (ftalat de dibutil), ∑TCPP, BP-3 și P-SAL.

Chiar dacă unele substanțe cum ar fi DEHP și TCEP sunt reglementate sau interzise, ele au fost detectate în proporție de 28–40% în probele de aer și mediu de somn.

Compararea concentrațiilor din aer și micro-mediul de somn

Comparând cele două tipuri de eșantioane, cercetătorii au observat că:

• În general, concentrațiile erau mai mari în micro-mediul de somn decât în aerul camerei.
• Excepțiile notabile au fost DEP și BP, care au avut concentrații mai mari în aerul camerei, sugerând surse externe SME.
• DnBP, TCPP-1 și BP-3 au avut concentrații semnificativ mai mari în micro-mediul de somn, indicând saltelele și textilele ca posibile surse.

Rolul saltelei ca sursă de contaminare

• Saltelele au fost identificate drept surse directe pentru DnBP, ∑TCPP și TDCiPP, având concentrații semnificativ mai mari decât cele din mediul de somn.
• Pentru TBOEP, concentrațiile au fost mai mari în SME decât în saltea, sugerând contribuția lenjeriei sau altor textile din jurul copilului.

Factori care influențează nivelurile de SVOC

Prin corelarea datelor cu răspunsurile din chestionarele părinților, studiul a identificat:

• Protectoarele de saltea și alte textile de pat (perne, cearceafuri, păturici) – corelați pozitiv cu DiBP și TBOEP.
• Vechimea saltelei – corelată pozitiv cu DEHP și BzBP, probabil din cauza acumulării sau degradării materialelor în timp.
• Cosmetice și produse de îngrijire – utilizarea acestora a fost asociată cu concentrații mai mari de H-SAL (salicilat de hexil).
• Factori de cameră – podele din lemn, covoare și perdele sintetice au fost asociate cu niveluri mai ridicate de UV-filters precum UV-234 și benzofenone.

Implicații

Acest studiu aduce dovezi clare că mediul de somn al copiilor mici este o sursă semnificativă de expunere la substanțe chimice potențial periculoase, multe dintre ele provenind direct din saltele, textile și produse din încăpere. Expunerea îndelungată în timpul somnului (până la 18 ore/zi la această vârstă) amplifică riscurile pentru sănătatea respiratorie, endocrină și neurodezvoltare.

Recomandări practice:

• Spălarea frecventă a lenjeriei și hainelor copiilor pentru a reduce acumularea de SVOC.
• Reducerea numărului de obiecte din pat (pături, jucării, protecții inutile).
• Atenție la protecțiile de saltea, care pot conține substanțe perfluoroalchilate (PFAS).
• Verificarea vârstei saltelei și înlocuirea periodică pentru a reduce emisiile din materialele degradate.

Recomandări pentru politici publice:

• Actualizarea reglementărilor canadiene privind utilizarea ftalaților precum DiBP, DiNP și DnOP în produse destinate copiilor.
• Implementarea promptă a restricțiilor propuse pentru TCPP și TDCiPP în spumele poliuretanice.
• Monitorizarea continuă a respectării reglementărilor privind conținutul chimic al produselor pentru copii.

Concluzii

Mediul de somn al copiilor mici joacă un rol esențial în expunerea la compuși organici semivolatili, iar acest studiu demonstrează că sursele principale sunt saltelele și textilele adiacente. Având în vedere vulnerabilitatea crescută a copiilor și timpul petrecut în acest mediu, este esențial ca strategiile de reducere a expunerii să includă reglementări clare, monitorizare eficientă și alegeri informate de către părinți.