Efectele terapiei prin muzică asupra dezvoltării limbajului la copiii prematuri

Nașterea prematură afectează anual 15 milioane de nou-născuți, crescând riscurile de mortalitate, morbiditate și probleme neurodezvoltative pe termen lung. Deși 90% dintre nou-născuții prematuri supraviețuiesc fără deficiențe majore, creierul lor rămâne vulnerabil la provocări cognitive și comportamentale.
Studiul publicat în JAMA Network Open a evaluat impactul cântatului de către părinți pentru copiii lor, asupra dezvoltării limbajului la copiii prematuri la vârsta corectată de 24 de luni, pe durata și după șederea lor în unitatea de terapie intensivă neonatală (TINN).

Mediul auditiv din TINN poate afecta negativ dezvoltarea cerebrală, dar expunerea timpurie la vorbirea adultului și cântatul părinților ar putea îmbunătăți rezultatele lingvistice și cognitive. Terapia muzicală a demonstrat beneficii pe termen scurt pentru stabilitatea fiziologică și reducerea stresului, dar este nevoie de cercetări suplimentare pentru a determina abordările eficiente, momentul implementării și durata pentru îmbunătățirea neurodezvoltării la copiii prematuri.

Studiul Longitudinal al Efectivității Terapiei Muzicale pentru Prematuri și Îngrijitorii lor (LongSTEP) a fost un studiu clinic randomizat, multicentric, dublu orb, care a inclus copii și părinți din opt TINN din Argentina, Norvegia, Columbia, Israel și Polonia, între august 2018 și aprilie 2022. Părinții au fost randomizați să ofere terapie muzicală plus îngrijire standard sau doar îngrijire standard, cu o a doua randomizare înainte de externare pentru terapie muzicală post-externare sau îngrijire standard.

Terapia muzicală a inclus cântat dirijat de părinți, adaptat nevoilor fiecărei familii, cu sesiuni de trei ori pe săptămână în timpul spitalizării în TINN și șapte ori în șase luni după externare. Evaluările neurodezvoltării au fost efectuate la 24 de luni folosind Scalele Bayley de Dezvoltare (BSID-III), concentrându-se pe scorurile compozite de limbaj, cognitive și motorii.

Rezultatele studiului indică faptul că scorurile BSID-III au fost similare în cele patru grupuri de intervenție. Diferențele medii în scorurile compozite de limbaj între grupurile de intervenție nu au fost semnificative, la fel și diferențele pentru rezultatele secundare. Factorii de risc pentru scorurile compozite de limbaj mai scăzute au inclus sexul masculin și necesitatea suplimentării cu oxigen, însă acești factori nu au fost asociați cu efectele intervenției.

Concluzia studiului este că terapia muzicală, fie în timpul șederii în TINN, fie după externare, nu a avut efecte benefice sau dăunătoare asupra dezvoltării neurologice în rândul copiilor prematuri, confirmând studii recente care nu au arătat efecte semnificative ale terapiei muzicale asupra scorurilor BSID-III la copiii prematuri.

sursa: News Medical