Disbioza intestinală indusă de antibiotice și riscul de bacteriemie la nou-născuți prematuri

Un studiu publicat în Journal of Perinatology în 2025, realizat de Hendricks È™i colaboratorii la Vanderbilt University Medical Center, a analizat asocierea dintre expunerea la antibiotice, modificările microbiomului intestinal È™i riscul de bacteriemie la nou-născuÈ›i prematuri. Studiul oferă dovezi privind impactul cumulativ al tratamentelor antibiotice asupra maturării intestinale È™i susceptibilității la infecÈ›ii ulterioare în rândul sugarilor cu greutate mică la naÈ™tere.

Context

Nou-născuÈ›ii prematuri, în special cei cu greutate ≤2000 g, sunt frecvent expuÈ™i la antibiotice profilactice sau terapeutice pentru prevenirea sau tratarea infecÈ›iilor severe precum sepsisul neonatal, meningita sau enterocolita necrozantă (NEC). DeÈ™i antibioticele salvează vieÈ›i, ele pot perturba grav colonizarea normală a intestinului È™i dezvoltarea unui microbiom sănătos, în special la sugarii al căror sistem imunitar È™i microbiom sunt încă imature.

Studiile anterioare au arătat că disbioza intestinală este frecventă la copiii expuși la antibiotice, fiind asociată cu colonizarea excesivă cu Enterococcus, scăderea anaerobilor comensali și riscul crescut de complicații precum perforația intestinală spontană sau sepsisul neonatal tardiv.

Despre studiul actual

• Design: Studiu observaÈ›ional, caz-control.

• ParticipanÈ›i: 79 de nou-născuÈ›i prematuri (≤2000 g la naÈ™tere) internaÈ›i în NICU, dintre care:

  • 40 cu bacteriemie (cazuri),

  • 39 fără bacteriemie (controale).

• Prelevare: 398 probe de scaun (5 probe/infant în medie), recoltate longitudinal în primul an de viață.

• Metode:

  • Analiza microbiomului intestinal prin secvenÈ›iere metagenomică completă.

  • Calcularea expunerii la antibiotice folosind Antibiotic Spectrum Index (ASI) – un scor care reflectă intensitatea È™i spectrul antibioticelor administrate.

Rezultate

Bacteriile izolate și utilizarea antibioticelor

• 70% dintre sugarii din grupul caz au avut culturi pozitive, cu bacterii precum:

  • Staphylococcus coagulazo-negativ,

  • Klebsiella spp.,

  • Staphylococcus aureus,

  • Escherichia coli,

  • Enterococcus spp.

• Antibiotice utilizate frecvent:

  • Ampicilină È™i gentamicină – pentru profilaxia sepsisului precoce.

  • Vancomicină È™i cefepimă – utilizate de două ori mai frecvent la cazuri decât la controale.

Microbiomul intestinal și diversitatea bacteriană

• Sugarii cu bacteriemie au avut α diversitate redusă (număr scăzut de specii bacteriene) la 4 săptămâni, în special cei cu NEC.

• La 13–16 săptămâni, microbiomul sugarilor cu bacteriemie avea:

  • 25% Enterococcus,

  • <25% bacterii anaerobe comensale (indicator al maturării intestinale deficitare).

• Nivelurile de Enterococcus au rămas ridicate până la 16 săptămâni la sugarii cu bacteriemie, comparativ cu o creÈ™tere tranzitorie la sugarii neinfectaÈ›i în jurul săptămânii 4.

• Sugarii cu reinfecÈ›ii respiratorii sau urinare au menÈ›inut această disbioză pe termen lung.

Legătura cu NEC și SIP

• 6 din cele 15 cazuri de NEC au fost diagnosticate cu <48 ore înainte de debutul bacteriemiei.

• Sugarii cu NEC au avut niveluri mai mari de Enterococcus încă de la 12 săptămâni.

• Aceste date sugerează că NEC ar putea amplifica efectele negative ale antibioticului asupra microbiomului.

ASI și expunerea la antibiotice

• Scorul ASI a fost constant mai mare la sugarii cu bacteriemie pe parcursul perioadei postnatale.

• Acest scor a fost corelat cu disbioza intestinală persistentă, spre deosebire de doar numărul zilelor de tratament.

Concluzii

• Expunerea intensă la antibiotice, măsurată prin ASI, este asociată cu disbioză intestinală pe termen lung, caracterizată prin:

  • diversitate microbiană redusă,

  • colonizare excesivă cu Enterococcus,

  • deficit de bacterii anaerobe comensale.

• Sugarii afectaÈ›i au un risc crescut de reinfecÈ›ii, iar această perturbare a microbiomului persistă chiar È™i după oprirea antibioticelor.

• Efectele sunt mai pronunÈ›ate la sugarii cu NEC sau SIP.

Implicații clinice

• Alegerea antibioticelor în NICU ar trebui să È›ină cont de impactul asupra microbiomului intestinal.

• Instrumente precum ASI pot ghida o utilizare mai raÈ›ională a antibioticelor în unitățile de terapie intensivă neonatală.

• Se impune dezvoltarea de strategii proactive de protecÈ›ie a microbiomului neonatal, similar celor utilizate în prevenÈ›ia bolii grefă contra gazdă post-transplant.

Limitări

• Studiu observaÈ›ional, realizat într-un singur centru.

• Nu poate stabili cauzalitatea directă între antibiotice È™i infecÈ›ii ulterioare.

• Nu s-a putut controla complet influenÈ›a alimentaÈ›iei, inflamaÈ›iei sau instabilității clinice.