Curățenia și igiena nu afectează imunitatea în copilărie
Deși există o teorie conform căreia societatea modernă este prea curată, ceea ce determină afectarea sistemului imunitar al copiilor, un nou studiu britanic infirmă această ipoteză.
Lucrarea a fost realizată de către cercetătorii de la UCL și London School of Hygiene & Tropical Medicine și publicată în jurnalul medical Journal of Allergy and Clinical Immunology.
Există în medicină o „ipoteză a igienei” conform căreia expunerea timpurie a copiilor la anumite microorganisme contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar, metabolic și protejează împotriva bolilor alergice.
„Organismele care ne populează intestinele, pielea și căile respiratorii joacă, de asemenea, un rol important în menținerea sănătății noastre până la bătrânețe: astfel, de-a lungul vieții avem nevoie de expunerea la aceste microorganisme benefice, derivate mai ales de la mamele noastre, de la alți membri ai familiei și de la mediul natural.”, a spus autorul principal al studiului, Graham Rook, profesor emerit de Microbiologie Medicală (UCL Infection & Immunity).
Igiena generală și a mâinilor sunt esențiale pentru oprirea expunerii la agenții patogeni care cauzează boli severe. Este larg răspândită ideea conform căreia copiii din societatea occidentală a secolului 21 sunt probabil mai puțin expuși la germeni la începutul vieții, din cauza igienei prea stricte, și astfel ar deveni mai puțin rezistenți la alergii.
Noul studiu a identificat patru motive semnificative care pot respinge această teorie și concluzionează că nu suntem „prea curați pentru binele nostru”. De asemenea, s-a observat că expunerile la membrii familiei, la mediul natural și la vaccinuri sunt suficiente pentru contactul cu microorganismele benefice.
În primul rând, microorganismele găsite în casele moderne nu sunt întocmai cele de care avem nevoie pentru imunitate.
În al doilea rând, societatea modernă deține vaccinuri. Acestea ne protejează de infecția pe care o vizează și consolidează mult mai mult sistemul imunitar decât infecția în sine cu același microb. Evitarea vaccinurilor și expunerea la agenții patogeni este periculoasă și, uneori, chiar letală.
În al treilea rând, curățenia și igiena casnică nu influențează expunerea noastră la mediul natural, cel care deține microorganismele importante pentru sănătate.
În al patrulea rând, au existat cercetări recente care au demonstrat că atunci când epidemiologii au identificat o asociere între curățarea locuinței și problemele de sănătate (precum alergiile), acestea nu se datorau îndepărtării microorganismelor, ci expunerii plămânilor la produsele de curățenie, fapt ce a încurajat dezvoltarea răspunsurilor alergice.
Cercetătorii acestui studiu recomandă o igienă mai riguroasă direcționată către mâini și suprafețele care sunt implicate frecvent în transmiterea infecțiilor și limitarea expunerii copiilor la produsele de curățenie.
sursa: Science Daily
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Copiii crescuți în centrul orașului mai predispuși la alergii alimentare
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
