Cortizolul din păr, un marker promițător pentru identificarea riscului de tulburări mintale la copiii cu boli cronice

Un studiu realizat de cercetătorii de la University of Waterloo și publicat în aprilie 2025 în revista Stress and Health arată că nivelurile de cortizol măsurate din probe de păr pot oferi indicii importante despre riscul de tulburări mintale la copiii cu boli cronice. Rezultatele sugerează că acest biomarker ar putea fi utilizat ca un sistem de avertizare timpurie pentru identificarea celor mai vulnerabili copii și pentru personalizarea strategiilor de prevenție și tratament.

Context

Bolile cronice în copilărie, precum diabetul, astmul, epilepsia sau alte afecțiuni pe termen lung, reprezintă o povară majoră asupra sănătății. În Canada, aproximativ 40% dintre copii trăiesc cu o boală cronică, o prevalență aflată în creștere de mai multe decenii. Acești copii prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală decât semenii lor sănătoși, incluzând simptome de anxietate, depresie, idei suicidare și o calitate redusă a vieții.
Studiile anterioare au arătat că stresul cronic joacă un rol central în declanșarea și întreținerea acestor probleme. Totuși, metodele tradiționale de evaluare, bazate pe chestionare și interviuri clinice, pot fi limitate de subiectivitate sau de lipsa raportării. Măsurarea cortizolului în păr, un hormon steroid implicat în răspunsul la stres, oferă o perspectivă biologică obiectivă asupra nivelului de stres acumulat în timp și poate depăși aceste limite.

Despre studiul actual

Cercetarea condusă de Emma Littler, doctorand în Științe ale Sănătății Publice la University of Waterloo, în colaborare cu echipa profesorului Mark Ferro, a inclus 244 de copii canadieni cu boli cronice, urmăriți timp de patru ani.
Metodologia a vizat:

• Recoltarea de probe de păr pentru determinarea nivelurilor de cortizol, un indicator al expunerii la stres pe termen lung.

• Evaluarea clinică a simptomelor psihologice, incluzând anxietatea, depresia și dificultățile de comportament, prin chestionare standardizate completate de părinți și copii.

• Analiza longitudinală a modificărilor cortizolului și corelarea acestora cu evoluția simptomelor de sănătate mintală.

Cercetătorii au urmărit dacă nivelurile de cortizol rămâneau persistente în timp sau dacă înregistrau o scădere, pentru a vedea cum se corelează aceste tipare cu sănătatea psihologică a copiilor.

Rezultate

Rezultatele au fost semnificative:

• Peste două treimi dintre copiii studiați au avut niveluri constant ridicate de cortizol în păr pe toată perioada de urmărire.

• Acești copii au prezentat o probabilitate mai mare de a dezvolta simptome de anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală, comparativ cu cei ale căror niveluri de cortizol au scăzut în timp.

• Copiii cu niveluri în declin de cortizol au raportat mai puține dificultăți emoționale și comportamentale, sugerând că reducerea stresului biologic este asociată cu o îmbunătățire a stării psihice.

Potrivit autorilor, identificarea timpurie a copiilor cu niveluri persistent ridicate de cortizol ar putea permite intervenții precoce, înainte ca tulburările emoționale și comportamentale să se agraveze.

Un aspect important al studiului este faptul că analiza cortizolului din păr este neinvazivă și ușor de realizat, ceea ce o face potrivită pentru implementarea în screeningul pediatric sau pentru monitorizarea eficienței intervențiilor psihosociale și medicale.

Discuții și perspective viitoare

Autorii subliniază că rezultatele acestui studiu se aliniază cu cercetări anterioare privind biomarkerii biologici ai stresului și inflamației la copiii cu boli cronice. Într-un alt studiu publicat de aceeași echipă, au fost analizate biomarkerii inflamatori din sânge, arătând că anumite semnale biologice se corelează cu riscul crescut sau diminuat de tulburări psihologice la această populație.
Împreună, aceste date sugerează că o combinație de teste biologice (cortizol din păr, markeri inflamatori din sânge) și evaluări psihologice clinice ar putea oferi o abordare integrată pentru identificarea copiilor care au nevoie de suport psihologic suplimentar.