Copiii cărora le lipsește peștele din alimentație sunt mai puțin sociabili și amabili
Autor: Camelia Airinei, senior editor | Actualizat la 13-03-2025, 55 vizualizări
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Bristol evidențiază o legătură între consumul de fructe de mare și dezvoltarea comportamentului prosocial la copii. Copiii care consumau cele mai mici cantități de pește și fructe de mare la vârsta de 7 ani erau mai puțin predispuși să manifeste comportamente prosociale la 7 și 9 ani, comparativ cu cei care consumau frecvent astfel de alimente. Comportamentul prosocial se referă la interacțiuni prietenoase, altruism și disponibilitatea de a împărți resursele cu ceilalți.
Fructele de mare reprezintă o sursă esențială de acizi grași omega-3, seleniu și iod, nutrienți esențiali pentru dezvoltarea cognitivă și comportamentală a copiilor. Recomandările dietetice sugerează că cei mici ar trebui să consume cel puțin două porții de pește pe săptămână, dintre care una să fie un pește gras, precum somonul sau macroul.
Rezultatele au fost ajustate pentru factori sociali și demografici, pentru a exclude influențele care nu țin de dietă. În plus, cercetătorii au investigat și o posibilă asociere între consumul de fructe de mare și coeficientul de inteligență (IQ) la vârsta de 8 ani, însă nu s-a identificat nicio corelație semnificativă între acestea.
Deși există preocupări legate de contaminarea peștelui cu mercur și alte toxine, avantajele nutriționale ale consumului de pește depășesc aceste riscuri, mai ales dacă se aleg specii cu conținut redus de mercur, cum ar fi somonul, sardinele și macroul.
Prin urmare, educarea părinților cu privire la beneficiile peștelui și încurajarea unei diete echilibrate ar putea fi o strategie eficientă pentru îmbunătățirea comportamentului social al copiilor, cu efecte pozitive pe termen lung asupra bunăstării lor emoționale și relaționale.
Fructele de mare reprezintă o sursă esențială de acizi grași omega-3, seleniu și iod, nutrienți esențiali pentru dezvoltarea cognitivă și comportamentală a copiilor. Recomandările dietetice sugerează că cei mici ar trebui să consume cel puțin două porții de pește pe săptămână, dintre care una să fie un pește gras, precum somonul sau macroul.
Studiul și metodologia folosită
Cercetarea s-a bazat pe datele obținute de la 5.969 de copii, participanți în cadrul studiului longitudinal Children of the 90s (Avon Longitudinal Study of Parents and Children - ALSPAC), unul dintre cele mai mari studii observaționale privind sănătatea și dezvoltarea copiilor. Informațiile despre consumul de fructe de mare au fost colectate la vârsta de 7 ani, iar dezvoltarea comportamentală a fost evaluată la 7 și 9 ani, utilizând chestionare completate de părinți.Rezultatele au fost ajustate pentru factori sociali și demografici, pentru a exclude influențele care nu țin de dietă. În plus, cercetătorii au investigat și o posibilă asociere între consumul de fructe de mare și coeficientul de inteligență (IQ) la vârsta de 8 ani, însă nu s-a identificat nicio corelație semnificativă între acestea.
Principalele rezultate
- Consumul redus de fructe de mare la vârsta de 7 ani a fost asociat cu o probabilitate mai mare cu 35% de a avea un comportament prosocial deficitar la aceeași vârstă și cu 43% mai mare la 9 ani.
- Copiii care consumau cantități mai mari de pește și fructe de mare manifestau mai des comportamente altruiste, prietenoase și de colaborare.
- Nu s-a identificat o relație între consumul de fructe de mare și IQ-ul la 8 ani, ceea ce sugerează că efectele consumului de pește sunt mai evidente la nivel comportamental decât cognitiv.
- Majoritatea copiilor din eșantion nu consumau suficient pește pentru a respecta recomandările nutriționale naționale.
- Părinții sunt adesea reticenți în a include mai mult pește în dieta copiilor, din cauza temerilor privind expunerea la mercur și alte poluanți.
Importanța comportamentului prosocial în dezvoltarea copilului
Comportamentul prosocial începe să se dezvolte între 1 și 2 ani și devine tot mai complex odată cu creșterea copilului. Acest tip de comportament joacă un rol crucial în adaptarea socială, influențând relațiile interpersonale, succesul academic și sănătatea mentală. Faptul că alimentația poate influența acest aspect al dezvoltării copilului subliniază importanța unei diete echilibrate încă din primii ani de viață.Recomandările cercetătorilor
Dr. Caroline Taylor, profesor asociat în nutriție la Universitatea din Bristol, subliniază necesitatea creșterii consumului de pește în rândul copiilor, conform ghidurilor nutriționale ale Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS). Ea afirmă că există dovezi clare că o dietă bogată în pește are un impact benefic asupra dezvoltării comportamentale a copiilor, iar părinții ar trebui să încurajeze consumul a cel puțin două porții de pește pe săptămână.Deși există preocupări legate de contaminarea peștelui cu mercur și alte toxine, avantajele nutriționale ale consumului de pește depășesc aceste riscuri, mai ales dacă se aleg specii cu conținut redus de mercur, cum ar fi somonul, sardinele și macroul.
Concluzii
Acest studiu evidențiază o legătură semnificativă între consumul de fructe de mare și comportamentul prosocial al copiilor, sugerând că alimentația joacă un rol esențial nu doar în sănătatea fizică și cognitivă, ci și în adaptarea socială. Creșterea consumului de pește în rândul copiilor ar putea contribui la dezvoltarea unor trăsături precum empatia, generozitatea și cooperarea, facilitând integrarea lor în societate.Prin urmare, educarea părinților cu privire la beneficiile peștelui și încurajarea unei diete echilibrate ar putea fi o strategie eficientă pentru îmbunătățirea comportamentului social al copiilor, cu efecte pozitive pe termen lung asupra bunăstării lor emoționale și relaționale.
Bibliografie:
Nel, L., et al. (2025) Seafood intake in children at age 7 years and neurodevelopmental outcomes in an observational cohort study (ALSPAC). European Journal of Nutrition. doi.org/10.1007/s00394-025-03636-7.
Image by bearfotos on Freepik
Alte articole:
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Consumul de canabis la adolescenți modifică dezvoltarea creierului și crește riscul de dependență
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Consumul de canabis la adolescenți modifică dezvoltarea creierului și crește riscul de dependență
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
