Copiii cărora le lipsește peștele din alimentație sunt mai puțin sociabili și amabili
Autor: Camelia Airinei, senior editor | Actualizat la 13-03-2025, 66 vizualizări
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Bristol evidențiază o legătură între consumul de fructe de mare și dezvoltarea comportamentului prosocial la copii. Copiii care consumau cele mai mici cantități de pește și fructe de mare la vârsta de 7 ani erau mai puțin predispuși să manifeste comportamente prosociale la 7 și 9 ani, comparativ cu cei care consumau frecvent astfel de alimente. Comportamentul prosocial se referă la interacțiuni prietenoase, altruism și disponibilitatea de a împărți resursele cu ceilalți.
Fructele de mare reprezintă o sursă esențială de acizi grași omega-3, seleniu și iod, nutrienți esențiali pentru dezvoltarea cognitivă și comportamentală a copiilor. Recomandările dietetice sugerează că cei mici ar trebui să consume cel puțin două porții de pește pe săptămână, dintre care una să fie un pește gras, precum somonul sau macroul.
Rezultatele au fost ajustate pentru factori sociali și demografici, pentru a exclude influențele care nu țin de dietă. În plus, cercetătorii au investigat și o posibilă asociere între consumul de fructe de mare și coeficientul de inteligență (IQ) la vârsta de 8 ani, însă nu s-a identificat nicio corelație semnificativă între acestea.
Deși există preocupări legate de contaminarea peștelui cu mercur și alte toxine, avantajele nutriționale ale consumului de pește depășesc aceste riscuri, mai ales dacă se aleg specii cu conținut redus de mercur, cum ar fi somonul, sardinele și macroul.
Prin urmare, educarea părinților cu privire la beneficiile peștelui și încurajarea unei diete echilibrate ar putea fi o strategie eficientă pentru îmbunătățirea comportamentului social al copiilor, cu efecte pozitive pe termen lung asupra bunăstării lor emoționale și relaționale.
Fructele de mare reprezintă o sursă esențială de acizi grași omega-3, seleniu și iod, nutrienți esențiali pentru dezvoltarea cognitivă și comportamentală a copiilor. Recomandările dietetice sugerează că cei mici ar trebui să consume cel puțin două porții de pește pe săptămână, dintre care una să fie un pește gras, precum somonul sau macroul.
Studiul și metodologia folosită
Cercetarea s-a bazat pe datele obținute de la 5.969 de copii, participanți în cadrul studiului longitudinal Children of the 90s (Avon Longitudinal Study of Parents and Children - ALSPAC), unul dintre cele mai mari studii observaționale privind sănătatea și dezvoltarea copiilor. Informațiile despre consumul de fructe de mare au fost colectate la vârsta de 7 ani, iar dezvoltarea comportamentală a fost evaluată la 7 și 9 ani, utilizând chestionare completate de părinți.Rezultatele au fost ajustate pentru factori sociali și demografici, pentru a exclude influențele care nu țin de dietă. În plus, cercetătorii au investigat și o posibilă asociere între consumul de fructe de mare și coeficientul de inteligență (IQ) la vârsta de 8 ani, însă nu s-a identificat nicio corelație semnificativă între acestea.
Principalele rezultate
- Consumul redus de fructe de mare la vârsta de 7 ani a fost asociat cu o probabilitate mai mare cu 35% de a avea un comportament prosocial deficitar la aceeași vârstă și cu 43% mai mare la 9 ani.
- Copiii care consumau cantități mai mari de pește și fructe de mare manifestau mai des comportamente altruiste, prietenoase și de colaborare.
- Nu s-a identificat o relație între consumul de fructe de mare și IQ-ul la 8 ani, ceea ce sugerează că efectele consumului de pește sunt mai evidente la nivel comportamental decât cognitiv.
- Majoritatea copiilor din eșantion nu consumau suficient pește pentru a respecta recomandările nutriționale naționale.
- Părinții sunt adesea reticenți în a include mai mult pește în dieta copiilor, din cauza temerilor privind expunerea la mercur și alte poluanți.
Importanța comportamentului prosocial în dezvoltarea copilului
Comportamentul prosocial începe să se dezvolte între 1 și 2 ani și devine tot mai complex odată cu creșterea copilului. Acest tip de comportament joacă un rol crucial în adaptarea socială, influențând relațiile interpersonale, succesul academic și sănătatea mentală. Faptul că alimentația poate influența acest aspect al dezvoltării copilului subliniază importanța unei diete echilibrate încă din primii ani de viață.Recomandările cercetătorilor
Dr. Caroline Taylor, profesor asociat în nutriție la Universitatea din Bristol, subliniază necesitatea creșterii consumului de pește în rândul copiilor, conform ghidurilor nutriționale ale Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS). Ea afirmă că există dovezi clare că o dietă bogată în pește are un impact benefic asupra dezvoltării comportamentale a copiilor, iar părinții ar trebui să încurajeze consumul a cel puțin două porții de pește pe săptămână.Deși există preocupări legate de contaminarea peștelui cu mercur și alte toxine, avantajele nutriționale ale consumului de pește depășesc aceste riscuri, mai ales dacă se aleg specii cu conținut redus de mercur, cum ar fi somonul, sardinele și macroul.
Concluzii
Acest studiu evidențiază o legătură semnificativă între consumul de fructe de mare și comportamentul prosocial al copiilor, sugerând că alimentația joacă un rol esențial nu doar în sănătatea fizică și cognitivă, ci și în adaptarea socială. Creșterea consumului de pește în rândul copiilor ar putea contribui la dezvoltarea unor trăsături precum empatia, generozitatea și cooperarea, facilitând integrarea lor în societate.Prin urmare, educarea părinților cu privire la beneficiile peștelui și încurajarea unei diete echilibrate ar putea fi o strategie eficientă pentru îmbunătățirea comportamentului social al copiilor, cu efecte pozitive pe termen lung asupra bunăstării lor emoționale și relaționale.
Bibliografie:
Nel, L., et al. (2025) Seafood intake in children at age 7 years and neurodevelopmental outcomes in an observational cohort study (ALSPAC). European Journal of Nutrition. doi.org/10.1007/s00394-025-03636-7.
Image by bearfotos on Freepik
Alte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
