Contaminanți chimici neașteptați identificați în laptele uman: ce arată studiile recente și ce înseamnă pentru sănătatea sugarilor

Un program amplu de cercetare coordonat de o echipă interdisciplinară din Canada și Africa de Sud a identificat o gamă largă de contaminanți chimici neașteptați în laptele uman. Studiile, publicate între 2024 și 2025 în mai multe reviste internaționale, au utilizat metode analitice non-țintite pentru a caracteriza expunerea sugarilor la substanțe provenite din mediu, alimentație, materiale plastice și produse de uz zilnic. Cercetarea arată că, deși aceste substanțe sunt detectate la concentrații scăzute, ele reflectă un „cocktail chimic” complex la care sunt expuse mamele și sugarii, subliniind importanța monitorizării expunerilor în această perioadă critică de dezvoltare.

Idei principale

• Au fost analizate 594 de probe de lapte uman din Canada și Africa de Sud, recoltate în perioada 2018–2019.
• Au fost identificate pesticide, antimicrobiene, aditivi plastici, parabeni și metaboliți de medicamente, multe dintre ele raportate pentru prima dată în laptele uman.
• Metodele non-țintite au permis descoperirea unor compuși care scapă analizelor clasice.
• Anumiți bisfenoli au fost asociați cu modificări ale creșterii infantile în Africa de Sud.
• În ciuda acestor descoperiri, laptele matern rămâne standardul de aur pentru nutriția sugarului.

Context

Laptele uman este considerat alimentul ideal pentru sugar, furnizând nutrienți esențiali, factori imunologici și molecule bioactive necesare dezvoltării. Totuși, fiind un fluid biologic complex, acesta poate reflecta expunerile materne la substanțe chimice din mediu. Majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat pe un număr limitat de contaminanți cunoscuți, folosind analize țintite.

În ultimii ani, preocupările legate de disruptorii endocrini, în special bisfenolii, parabenii și anumite pesticide, au crescut, deoarece aceste substanțe pot interfera cu dezvoltarea hormonală și metabolică în perioadele critice ale vieții. Totuși, datele provenite din regiuni cu resurse limitate, precum Africa subsahariană, au fost până recent foarte puține.

Despre studiile actuale

Setul de studii prezentat a utilizat o abordare integrată de biomonitorizare, combinând:

• Analize non-țintite și suspect screening.
• Spectrometrie de masă de înaltă rezoluție.
• Metode cantitative și semi-cantitative pentru bisfenoli și compuși înrudiți.

Au fost analizate probe de lapte uman colectate la 4–8 săptămâni postpartum de la mame din Montreal (Canada) și din două regiuni sud-africane, una rurală (Vhembe) și una urbană (Pretoria). În total, au fost incluse aproape 600 de probe, ceea ce face ca acest program să fie unul dintre cele mai ample de acest tip.

Rezultate principale

Identificarea unor contaminanți raportați pentru prima dată

Prin utilizarea analizei non-țintite, cercetătorii au identificat compuși care nu fuseseră anterior raportați în laptele uman, inclusiv:

• Conservanți antimicrobieni utilizați în produse de igienă și dezinfectanți.
• Aditivi antioxidanți folosiți în fabricarea materialelor plastice și a ambalajelor.
• Substanțe cu utilizare agricolă sau biocide domestice.

În Africa de Sud a fost detectat și un metabolit al unui medicament antiretroviral utilizat anterior în tratamentul infecției cu virusul imunodeficienței umane, sugerând transferul în lapte al metaboliților medicamentoși.

Profiluri diferite de expunere între regiuni

Studiile au evidențiat diferențe geografice marcante:

• În Africa de Sud au fost detectate concentrații mai mari și o varietate mai largă de bisfenoli.
• În Canada s-a observat o tranziție de la bisfenol A către bisfenol S, reflectând schimbările în utilizarea industrială.
• Anumiți compuși au fost prezenți exclusiv în probele sud-africane.

Factori determinanți ai expunerii

Analizele statistice au indicat că:

• Încălzirea alimentelor în recipiente din plastic a fost asociată cu niveluri mai mari de bisfenoli.
• Dieta maternă a contribuit semnificativ la variabilitatea concentrațiilor detectate.

Asocieri cu creșterea infantilă

Unul dintre studii a evaluat relația dintre concentrațiile de bisfenoli din laptele matern și parametrii antropometrici ai sugarilor sud-africani. Rezultatele au arătat:

• Asocierea bisfenolului A cu o circumferință craniană mai mică.
• Asocierea bisfenolului AF cu valori mai mari ale lungimii și circumferinței craniene.

Autorii subliniază că aceste rezultate trebuie replicate, fiind primele date de acest tip obținute în această populație.

Interpretare și implicații

Rezultatele evidențiază faptul că sugarii sunt expuși, prin laptele matern, la un amestec complex de substanțe chimice provenite din mediu și activități cotidiene. Deși concentrațiile detectate sunt scăzute, perioada de sugar reprezintă o fereastră de vulnerabilitate biologică, iar efectele cumulative sau pe termen lung nu sunt pe deplin cunoscute.

În același timp, cercetătorii subliniază clar că laptele matern rămâne cea mai bună opțiune de nutriție pentru sugari, beneficiile sale depășind cu mult potențialele riscuri asociate contaminanților detectați.

Concluzii

Acest program de cercetare demonstrează valoarea abordărilor non-țintite în biomonitorizarea laptelui uman și scoate la lumină expuneri care până acum au trecut neobservate. Datele obținute pot contribui la îmbunătățirea reglementărilor privind siguranța chimică, la orientarea politicilor de sănătate publică și la stimularea cercetărilor viitoare asupra efectelor expunerilor timpurii. Înțelegerea completă a ceea ce ajunge în laptele uman este esențială pentru protejarea sănătății sugarilor și a mamelor, fără a submina rolul fundamental al alăptării.