Consecințele pe termen lung ale utilizării antibioticelor în copilărie
Actualizat la 28-08-2020, 55 vizualizări
În realizarea diferitelor procese fiziologice și de apărare ale organismului intervine microbiota umană care ar putea fi atacată de utilizarea timpurie a antibioticelor.
Deși au existat anterior studii realizate pentru a identifica relația dintre folosirea antibioticelor și microbiota intestinală, un nou grup științific și-a îndreptat atenția către flora bacteriană salivară. Cercetătorii finlandezi au urmărit efectele consumului de antibiotice de la vârste timpurii, asupra sănătății populației. Antibioticele sunt folosite pentru a trata diferitele infecții bacteriene.
Au fost incluse în studiu aproximativ 11.000 de persoane tinere, urmărindu-se efectele consumului de antibiotice de la vârste fragede pe tot parcursul vieții. Din totalul persoanelor incluse în studiu, au fost selectate aleator 808 persoane tinere. Datele au avut la bază registrele privind achizițiile de antibiotice oferite de Social Insurance Institution of Finland.
Autorii studiului au reușit să identifice antibioticele cele mai frecvent utilizate. În ordinea frecvenței acestea erau reprezentate de amoxicilină, azitromicină, amoxicilină-clavulanat și fenoximetilpenicilină.
Utilizarea frecventă a antibioticelor s-a dovedit un important factor ce poate modifica flora bacteriană normală. Însă aceste modificări sunt dependente de cantitate și de sex. Dintre cele patru antibiotice, azitromicina avea un potențial puternic de a modifica flora bacteriană salivară, în special la fete.
La polul opus, în rândul băieților, amoxicilina, un antibiotic utilizat pentru tratarea infecțiilor urechii, a demonstrat un potențial înalt de a produce modificări la nivelul florei bacteriene salivare.
Rezultatele studiului s-au axat pe impactul pe care l-ar avea pe termen lung consumul de antibiotice. Deși nu au putut fi identificate efectele utilizării antibioticelor pe termen lung asupra bacteriilor din salivă, impactul asupra sănătății în viitor este foarte important. Printre efectele dovedite au fost creșterea frecvenței obezității și dezvoltarea rezistenței pentru antibiotice ale unor bacterii.
sursa: Science Daily
Deși au existat anterior studii realizate pentru a identifica relația dintre folosirea antibioticelor și microbiota intestinală, un nou grup științific și-a îndreptat atenția către flora bacteriană salivară. Cercetătorii finlandezi au urmărit efectele consumului de antibiotice de la vârste timpurii, asupra sănătății populației. Antibioticele sunt folosite pentru a trata diferitele infecții bacteriene.
Au fost incluse în studiu aproximativ 11.000 de persoane tinere, urmărindu-se efectele consumului de antibiotice de la vârste fragede pe tot parcursul vieții. Din totalul persoanelor incluse în studiu, au fost selectate aleator 808 persoane tinere. Datele au avut la bază registrele privind achizițiile de antibiotice oferite de Social Insurance Institution of Finland.
Autorii studiului au reușit să identifice antibioticele cele mai frecvent utilizate. În ordinea frecvenței acestea erau reprezentate de amoxicilină, azitromicină, amoxicilină-clavulanat și fenoximetilpenicilină.
Utilizarea frecventă a antibioticelor s-a dovedit un important factor ce poate modifica flora bacteriană normală. Însă aceste modificări sunt dependente de cantitate și de sex. Dintre cele patru antibiotice, azitromicina avea un potențial puternic de a modifica flora bacteriană salivară, în special la fete.
La polul opus, în rândul băieților, amoxicilina, un antibiotic utilizat pentru tratarea infecțiilor urechii, a demonstrat un potențial înalt de a produce modificări la nivelul florei bacteriene salivare.
Rezultatele studiului s-au axat pe impactul pe care l-ar avea pe termen lung consumul de antibiotice. Deși nu au putut fi identificate efectele utilizării antibioticelor pe termen lung asupra bacteriilor din salivă, impactul asupra sănătății în viitor este foarte important. Printre efectele dovedite au fost creșterea frecvenței obezității și dezvoltarea rezistenței pentru antibiotice ale unor bacterii.
sursa: Science Daily
Bibliografie:
Frequent use of antimicrobial drugs in early life shifts bacterial profiles in saliva, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/08/200824105926.htmAlte articole:
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Copiii crescuți în centrul orașului mai predispuși la alergii alimentare
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
