Consecințele pe termen lung ale utilizării antibioticelor în copilărie
Actualizat la 28-08-2020, 68 vizualizări
În realizarea diferitelor procese fiziologice și de apărare ale organismului intervine microbiota umană care ar putea fi atacată de utilizarea timpurie a antibioticelor.
Deși au existat anterior studii realizate pentru a identifica relația dintre folosirea antibioticelor și microbiota intestinală, un nou grup științific și-a îndreptat atenția către flora bacteriană salivară. Cercetătorii finlandezi au urmărit efectele consumului de antibiotice de la vârste timpurii, asupra sănătății populației. Antibioticele sunt folosite pentru a trata diferitele infecții bacteriene.
Au fost incluse în studiu aproximativ 11.000 de persoane tinere, urmărindu-se efectele consumului de antibiotice de la vârste fragede pe tot parcursul vieții. Din totalul persoanelor incluse în studiu, au fost selectate aleator 808 persoane tinere. Datele au avut la bază registrele privind achizițiile de antibiotice oferite de Social Insurance Institution of Finland.
Autorii studiului au reușit să identifice antibioticele cele mai frecvent utilizate. În ordinea frecvenței acestea erau reprezentate de amoxicilină, azitromicină, amoxicilină-clavulanat și fenoximetilpenicilină.
Utilizarea frecventă a antibioticelor s-a dovedit un important factor ce poate modifica flora bacteriană normală. Însă aceste modificări sunt dependente de cantitate și de sex. Dintre cele patru antibiotice, azitromicina avea un potențial puternic de a modifica flora bacteriană salivară, în special la fete.
La polul opus, în rândul băieților, amoxicilina, un antibiotic utilizat pentru tratarea infecțiilor urechii, a demonstrat un potențial înalt de a produce modificări la nivelul florei bacteriene salivare.
Rezultatele studiului s-au axat pe impactul pe care l-ar avea pe termen lung consumul de antibiotice. Deși nu au putut fi identificate efectele utilizării antibioticelor pe termen lung asupra bacteriilor din salivă, impactul asupra sănătății în viitor este foarte important. Printre efectele dovedite au fost creșterea frecvenței obezității și dezvoltarea rezistenței pentru antibiotice ale unor bacterii.
sursa: Science Daily
Deși au existat anterior studii realizate pentru a identifica relația dintre folosirea antibioticelor și microbiota intestinală, un nou grup științific și-a îndreptat atenția către flora bacteriană salivară. Cercetătorii finlandezi au urmărit efectele consumului de antibiotice de la vârste timpurii, asupra sănătății populației. Antibioticele sunt folosite pentru a trata diferitele infecții bacteriene.
Au fost incluse în studiu aproximativ 11.000 de persoane tinere, urmărindu-se efectele consumului de antibiotice de la vârste fragede pe tot parcursul vieții. Din totalul persoanelor incluse în studiu, au fost selectate aleator 808 persoane tinere. Datele au avut la bază registrele privind achizițiile de antibiotice oferite de Social Insurance Institution of Finland.
Autorii studiului au reușit să identifice antibioticele cele mai frecvent utilizate. În ordinea frecvenței acestea erau reprezentate de amoxicilină, azitromicină, amoxicilină-clavulanat și fenoximetilpenicilină.
Utilizarea frecventă a antibioticelor s-a dovedit un important factor ce poate modifica flora bacteriană normală. Însă aceste modificări sunt dependente de cantitate și de sex. Dintre cele patru antibiotice, azitromicina avea un potențial puternic de a modifica flora bacteriană salivară, în special la fete.
La polul opus, în rândul băieților, amoxicilina, un antibiotic utilizat pentru tratarea infecțiilor urechii, a demonstrat un potențial înalt de a produce modificări la nivelul florei bacteriene salivare.
Rezultatele studiului s-au axat pe impactul pe care l-ar avea pe termen lung consumul de antibiotice. Deși nu au putut fi identificate efectele utilizării antibioticelor pe termen lung asupra bacteriilor din salivă, impactul asupra sănătății în viitor este foarte important. Printre efectele dovedite au fost creșterea frecvenței obezității și dezvoltarea rezistenței pentru antibiotice ale unor bacterii.
sursa: Science Daily
Bibliografie:
Frequent use of antimicrobial drugs in early life shifts bacterial profiles in saliva, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/08/200824105926.htmAlte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
