Colicile la bebeluș - când suspectăm alergia la proteina laptelui de vacă

Un studiu realizat la Universitatea Wageningen și publicat în jurnalul Nutrients la data de 18 noiembrie 2025 a analizat, pe o perioadă de peste 20 ani, relația dintre colicile la sugar și alergia la proteina laptelui de vacă, evaluând modul în care eliminarea proteinelor din laptele de vacă influențează simptomele la sugari. Analiza s-a concentrat asupra impactului alergiei asupra sugarilor alimentați exclusiv la sân sau cu formule pe bază de lapte.

Context

Colicile infantile afectează aproximativ 20–30% dintre sugari la nivel mondial în primele trei luni de viață și reprezintă o cauză frecventă de prezentare la medic. În absența unor semne patologice evidente, ele sunt considerate un Disorder of Gut–Brain Interaction, un tip de disfuncție tranzitorie în care mecanisme precum hipersensibilitatea viscerală, dismotilitatea gastrointestinală, disbioza intestinală și factorii psihosociali pot contribui la plânsul excesiv.

În ultimele decenii s-a ridicat ipoteza că o parte dintre aceste cazuri ar putea avea legătură cu alergia la proteina laptelui de vacă, în special în formele non-mediate imunoglobulinic. Această ipoteză a fost susținută de unele studii clinice, dar contestată de altele, în condițiile unui risc ridicat de supradiagnostic și al unei suprapuneri importante de simptome între colici, reflux, intoleranță la lactoză și manifestări alergice digestive.

Având în vedere dezbaterile persistente, studiul de față a realizat o revizuire narativă amplă pentru a clarifica în ce situații colicile pot justifica suspiciunea de alergie la proteina laptelui și când este indicată o dietă de excludere.

Despre studiul actual

Studiul reprezintă o revizuire narativă structurată a literaturii existente până la data de 15 iunie 2025. Cercetătorii au efectuat o căutare complexă în PubMed, Embase și Cochrane, utilizând termenii de indexare cow’s milk allergy, food allergy, colic și crying. Criteriile de includere au fost articole în limba engleză, fără limită de an, cu relevanță directă pentru relația dintre colici și alergia la proteina laptelui.

Caracteristicile corpusului analizat

• 135 articole identificate, incluzând studii clinice, observaționale, rapoarte de caz, ghiduri și analize de tip review.

• 18 studii clinice intervenționale au evaluat efectul dietelor fără proteine din lapte de vacă asupra colicilor.

• Printre aceste 18 studii:

  • Unele au inclus populații mici (17–66 sugari);

  • Altele au avut design dublu-orb, controlat;

  • Doar un studiu a evaluat alergia IgE-mediată prin testare cutanată, identificând 3 teste pozitive din 114 sugari cu colici.

Elemente metodologice

• Majoritatea studiilor au implicat o dietă de eliminare a proteinelor din laptele de vacă pentru o durată cuprinsă între 1 și 4 săptămâni:

  • mame care alăptau → eliminarea laptelui de vacă din dieta maternă;

  • sugari alimentați cu formulă → utilizarea unei formule extensiv hidrolizate sau, în unele studii, a formulei pe bază de soia.

• Confirmarea diagnosticului presupunea reintroducerea controlată a proteinei laptelui de vacă, o etapă esențială pentru a evita etichetarea eronată a sugarilor ca fiind alergici.

• Pentru a crește acuratețea interpretării, autorii studiului au inclus și un exercițiu intern de consens:

  • 7 coautori au votat fiecare recomandare pe o scală 0–9;

  • Un acord ≥70% (cel puțin 5 autori) a fost necesar pentru validarea concluziilor practice.

Rezultate

Relația dintre colici și alergia la proteina laptelui

Studiul concluzionează că, în majoritatea cazurilor, colicile nu reprezintă singura manifestare a alergiei la proteina laptelui de vacă. Cu toate acestea, există subgrupuri de sugari la care alergia poate contribui la simptomatologie, mai ales atunci când colicile sunt însoțite de:

• regurgitații frecvente,

• vărsături,

• diaree sau scaune cu mucus sau sânge,

• eczeme,

• simptome respiratorii asemănătoare infecțiilor virale,

• dificultăți de alimentație sau creștere ponderală insuficientă.

Autorii subliniază că suprapunerea simptomelor dintre colici, alergie, reflux și intoleranță la lactoză face dificilă diferențierea lor în absența unui protocol diagnostic corect.

Eficiența dietelor de eliminare

Cele 18 studii analizate au produs rezultate contradictorii:

• Unele raportează îmbunătățiri marcate între 50% și 89% după eliminarea proteinelor laptelui de vacă;

• Altele nu au identificat niciun efect semnificativ;

• Studiile cu formule hidrolizate au arătat uneori o reducere semnificativă a timpului de plâns, însă calitatea metodologică a variat considerabil.

Într-un studiu australian, o dietă cu potențial alergenic redus a generat:

• 39% reducere a comportamentului de distres vs. 16% în grupul de control (p = 0.012).

În rândul mamelor care alăptau, un alt studiu a evidențiat:

• 74% respondenți în grupul cu dietă hipoalergenică vs.

• 37% în grupul control.

Totuși, în alte cercetări, eliminarea laptelui matern nu a redus timpul de plâns, cu excepția sugarilor cu teste cutanate pozitive.

Lactoză, microbiotă și probiotice

Studiul a analizat și alte intervenții alimentare sau microbiologice cu relevanță pentru colici:

• Lactaza

  • Rezultatele sunt inconsecvente; o meta-analiză a două RCT nu a arătat beneficii clare.

• Probioticele

  • Reducere medie de 51 minute de plâns/zi;

  • Limosilactobacillus reuteri DSM 17938 este cel mai bine studiat, cu eficacitate superioară la sugarii alăptați exclusiv.

• Disbioza intestinală

  • Sugarii cu colici prezintă niveluri mai reduse de Bifidobacterii și Lactobacilli, dar nu este clar dacă această modificare este o cauză sau un efect secundar.

Importanța reintroducerii proteinelor din laptele de vacă

Un aspect esențial subliniat de autori este că dietele de eliminare nu pot confirma diagnosticul de alergie fără reintroducere.
Într-un studiu belgian, 23% dintre părinți au refuzat reintroducerea, ceea ce riscă etichetarea inutilă și pe termen lung a sugarului drept alergic.

Concluzii practice sintetizate

• În absența altor simptome alergice, rolul alergiei la proteina laptelui de vacă în colici este incert.

• Eliminarea laptelui de vacă este justificată numai când colicile persistă și sunt însoțite de alte manifestări sugestive pentru alergie.

• Dacă după 2–4 săptămâni apare o îmbunătățire semnificativă, reintroducerea controlată este obligatorie.

• Formulele hidrolizate și formulele din orez hidrolizat reprezintă opțiuni de primă linie în cazul sugarilor alimentați artificial.

• Dovezile privind intoleranța la lactoză în colici sunt slabe, iar lactaza nu este recomandată de rutină.

• Probioticele — în special L. reuteri DSM 17938 — pot reduce plânsul în anumite situații, mai ales la sugarii alăptați.

Autorii recomandă dezvoltarea unor studii clinice mai ample și mai riguroase, mai ales la sugarii alimentați exclusiv la sân, și compararea formulelor hidrolizate cu formule din orez hidrolizat, cu și fără lactoză, pentru a clarifica rolul exact al proteinelor și al lactozei în apariția colicilor.