Cercetătorii au identificat șase factori cheie în primii trei ani de viață care influențează traiectoria obezității la copiii asiatici

Obezitatea infantilă este o preocupare globală tot mai acută, cu peste 40 de milioane de copii sub 5 ani afectați la nivel mondial în 2020. Tendința de creștere a obezității este deosebit de pronunțată în Asia, Orientul Mijlociu și America Latină, inclusiv în rândul populației sud-asiatice - un grup etnic cu o predispoziție crescută la acumularea de grăsime viscerală și complicații metabolice severe, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 și bolile cardiovasculare.
Particularitatea „fenotipului subțire-gras” observat la copiii sud-asiatici, caracterizați printr-o greutate mică la naștere dar cu un procent disproporționat de grăsime corporală, atrage atenția asupra nevoii de măsurători mai fine decât indicele de masă corporală, cum ar fi grosimea pliurilor cutanate, pentru evaluarea corectă a riscului metabolic.

Pornind de la aceste considerente, cercetătorii de la Universitatea McMaster și-au propus să identifice factorii prenatali și din primii ani de viață care modelează traiectoria adipozității la copiii sud-asiatici, urmărind modul în care factori precum alăptarea, alimentația maternă, activitatea fizică și expunerea la ecrane pot influența riscul de obezitate.

Context și obiectivele studiului

Majoritatea studiilor anterioare s-au concentrat pe evaluări punctuale ale adipozității copilului, fără a urmări evoluția în dinamică, ceea ce limitează capacitatea de a anticipa obezitatea viitoare. De asemenea, cercetările s-au axat predominant pe populații de origine europeană, existând o lacună importantă în înțelegerea riscurilor la grupurile etnice vulnerabile, precum sud-asiaticii.

Studiul publicat în JAMA Network Open și-a propus două obiective principale:

• Să descrie traiectoria adipozității în primii 3 ani de viață la copiii sud-asiatici.
• Să evalueze impactul cumulativ al factorilor modificabili asupra acestei traiectorii și să valideze rezultatele în două cohorte externe, incluzând copii sud-asiatici și europeni albi.

Despre studiu

Analiza s-a bazat pe cohorta START din Canada, care a inclus 903 copii sud-asiatici urmăriți de la naștere până la 3 ani. Rezultatele au fost validate în două cohorte independente: FAMILY (Canada) și Born in Bradford (BiB) din Marea Britanie, pentru a evalua aplicabilitatea largă a concluziilor.

Adipozitatea a fost estimată prin grosimea pliurilor cutanate tricipitale și subscapulare, măsurată la naștere și la fiecare vizită ulterioară. Pentru a reflecta evoluția în timp, cercetătorii au calculat aria sub curba (AUC) pentru aceste măsurători, obținând un indicator continuu al traiectoriei de creștere a grăsimii corporale.

Au fost analizați o serie de factori materni și ai copilului, precum:

• Indicele de masă corporală al mamei înainte de sarcină.
• Creșterea în greutate în timpul sarcinii.
• Calitatea dietei materne.
• Durata alăptării.
• Activitatea fizică zilnică a copilului.
• Timpul zilnic petrecut în fața ecranelor.

Rezultate

Factorii individuali de risc identificați

Analiza a identificat mai mulți factori asociați cu traiectoria adipozității la copiii sud-asiatici:

• Adipozitatea maternă: Fiecare 10 mm suplimentari la pliurile cutanate ale mamei în timpul sarcinii au fost corelați cu o creștere a adipozității copilului.
• Creșterea în greutate în sarcină: Pentru fiecare 5 kg în plus câștigați de mamă, riscul a crescut proporțional.
• Calitatea dietei materne: O dietă sănătoasă, bogată în pește, carne slabă, ouă, fructe și legume, s-a asociat cu o traiectorie mai favorabilă a adipozității.
• Nașterea cu greutate mică pentru vârsta gestațională: Acești copii au avut o adipozitate mai scăzută pe termen lung.
• Alăptarea exclusivă în primul an de viață: A fost asociată cu o scădere semnificativă a acumulării de grăsime.
• Activitatea fizică a copilului: Fiecare 30 de minute suplimentare pe zi de activitate au redus semnificativ traiectoria adipozității.
• Expunerea la ecrane: Fiecare 30 de minute în plus de timp petrecut în fața ecranelor au fost corelate cu o creștere a adipozității.

Contribuția cumulativă a factorilor modificabili

Cercetătorii au creat un scor compozit din cei 6 factori modificabili, demonstrând o relație inversă clară între numărul de factori favorabili și traiectoria adipozității. Copiii cu 4 sau mai mulți factori de protecție au avut cele mai bune rezultate, observându-se o reducere medie de 1,5 unități AUC pentru fiecare factor suplimentar favorabil.

Importanța acestor descoperiri a fost confirmată și în cohortele FAMILY și BiB, subliniind aplicabilitatea lor largă, inclusiv la populațiile de origine europeană.

Concluzii și implicații pentru sănătatea publică

Acest studiu demonstrează că factorii din perioada prenatală și primii ani de viață influențează semnificativ riscul de obezitate infantilă la copiii sud-asiatici. Intervențiile precoce care vizează îmbunătățirea calității dietei materne, menținerea unei greutăți sănătoase în sarcină, alăptarea extinsă, încurajarea activității fizice a copilului și reducerea expunerii la ecrane pot contribui la prevenirea obezității.

Mai mult, scorul de risc derivat din acești factori poate deveni un instrument util pentru screening clinic și intervenții țintite la nivel de populație. Acesta ar putea ghida consilierea parentală și ar sprijini programele comunitare de sănătate publică, inclusiv inițiative internaționale precum Healthy Life Trajectories Initiative (HeLTI).

Totuși, autorii atrag atenția asupra limitărilor inerente studiului: măsurătorile auto-raportate pentru activitatea fizică și alimentație pot introduce erori, iar fiind un studiu observațional, relațiile cauzale nu pot fi pe deplin stabilite.

Perspective viitoare

Pentru combaterea eficientă a obezității infantile, este necesară o abordare sistemică, integrată, care să includă:

• Programe de educație nutrițională pentru viitoarele mame.
• Acces facil la servicii de sprijin pentru alăptare.
• Promovarea activității fizice timpurii în comunități.
• Politici publice care să vizeze reducerea timpului petrecut de copii în fața ecranelor.

Acest studiu oferă o bază solidă pentru dezvoltarea unor intervenții personalizate și a politicilor de sănătate publică dedicate grupurilor vulnerabile, precum comunitatea sud-asiatică, cu scopul de a reduce povara globală a obezității.