Cercetătorii au identificat patru tipare de comportament alimentar la copii

Un nou studiu realizat la Universitatea Aston și publicat în revista Appetite arată că copiii se încadrează în general în patru categorii de comportament alimentar: „avizi”, „fericiți”, „tipici” și „mofturoși”. Echipa de cercetare, condusă de Dr. Abigail Pickard, a urmărit să identifice tiparele de comportament alimentar și asocierea acestora cu temperamentul, practicile alimentare și insecuritatea alimentară, în scopul de a prezice care copii sunt mai expuși riscului de a deveni supraponderali.
Studiul vine în contextul în care aproximativ o cincime dintre copiii din Marea Britanie sunt supraponderali sau obezi atunci când încep școala, procentul crescând la o treime până la terminarea școlii primare. Din copiii incluși în studiu, 44% au fost clasificați ca „mâncători tipici”, iar 16% ca „mâncători mofturoși”. Cel mai interesant pentru cercetători a fost că aproximativ 1 din 5 copii prezenta comportament de „mâncare avidă”, care include un ritm de mâncare mai rapid și o sensibilitate redusă la senzația de sațietate.

Comportamentele care disting copiii „avizi” de cei „fericiți” (care reprezintă 17,7% din eșantion) sunt legate de o reacție mai puternică la stimuli senzoriali (cum ar fi mirosul sau gustul mâncării) și o tendință mai mare de a mânca emoțional. Aceste comportamente pot duce la supraalimentare și, în cele din urmă, la creșterea în greutate.

Studiul a evidențiat, de asemenea, diferențe semnificative între practicile de alimentare ale părinților în funcție de tipul de comportament alimentar al copiilor lor. Copiii „avizi” tind să fie mai activi și impulsivi, iar îngrijitorii lor sunt mai predispuși să folosească mâncarea pentru a regla emoțiile copilului sau să restricționeze accesul la alimente din motive de sănătate. Mai mult, copiii cu mâncare avidă au fost mai puțin siguri pe plan alimentar comparativ cu copiii care manifestă comportamente alimentare „fericite” sau „tipice”.

Rezultatele acestei cercetări pot contribui la dezvoltarea unor strategii de alimentație mai eficiente și personalizate. De exemplu, copiii „avizi” ar putea beneficia de o restricționare „discretă” a alimentelor, adică fără a aduce gustări în casă sau a pune alimente la vedere, pentru a reduce tentația de a mânca în absența foamei.

Echipa de cercetare plănuiește să continue studiul, cu accent pe comportamentul de „mâncare avidă”, și să lucreze cu părinții pentru a dezvolta ghiduri de alimentație realiste și utile. Aceste descoperiri pot oferi un cadru pentru adaptarea practicilor de alimentare la nevoile specifice ale fiecărui copil, contribuind la combaterea problemelor legate de greutate în copilărie.

sursa: MedicalXpress
foto: Scorul mediu al comportamentelor alimentare pentru 4 profiluri latente (N = 995). Notă: FR = receptivitate la alimente, EOE = supraalimentare emoțională, EF = plăcere de mâncare, DD = dorință de a bea, SR = receptivitate la sațietate, SE = încetinire a alimentației, EUE = subalimentare emoțională, FF = agitație la mâncare. Credit: Appetite (2023). DOI: 10.1016/j.appet.2023.107050