Calitatea somnului, mindfulness-ul și starea subiectivă de bine la adolescenți

Un studiu realizat la University of Pennsylvania și publicat în World Journal of Pediatrics la 29 octombrie 2025 a analizat relația dintre neuroticism (nevrotism), calitatea somnului, tiparul circadian și starea subiectivă de bine la adolescenți timpurii din China. Cercetarea arată că somnul deficitar și nivelul scăzut de mindfulness explică o proporție importantă din asocierea dintre această trăsătură de personalitate și reducerea stării de bine.

Rezumat

• 543 adolescenți (12,98 ± 0,88 ani; 49% fete) incluși în analiza somn–personalitate–stare de bine.

• 188 adolescenți au avut date suplimentare privind mindfulness-ul ca trăsătură.

• Neuroticismul a prezis semnificativ o stare subiectivă de bine mai scăzută (b = −5,07; P < 0,001).

• Somnul deficitar a mediat 47,23% din efectul total (β = −3,76; P = 0,002).

• Mindfulness-ul a mediat complet relația în subeșantion (β indirect = −2,13; P = 0,002).

• Nu au fost identificate efecte de moderare pentru somn sau mindfulness.

• Cronotipul tardiv a fost asociat independent cu stare de bine mai scăzută, fără rol mediator.

Context

Neuroticismul (nevrotismul) reprezintă trăsătura de personalitate asociată cu instabilitate emoțională și tendința de a experimenta afect negativ, incluzând anxietate, iritabilitate și reactivitate crescută la stres. În adolescență, această dimensiune atinge frecvent un vârf de intensitate.

În paralel, adolescenții prezintă:

• Prevalență ridicată a privării de somn (< 8 ore)

• Întârzierea fazei circadiene

• Scădere progresivă a stării subiective de bine

Starea subiectivă de bine include evaluarea cognitivă globală a vieții și afectul pozitiv (fericirea percepută). Datele anterioare au sugerat asocieri separate între personalitate, somn și bunăstare, însă mecanismele explicative la adolescenți erau insuficient investigate.

Despre studiul actual

Design și eșantion

Analiză transversală din cohorta China Jintan Child Cohort.

• 1656 copii recrutați inițial în 2004

• 1110 evaluați în 2011–2013

• 543 au avut date complete pentru somn, personalitate și stare de bine

• 188 au avut și date privind mindfulness-ul

Vârsta medie: 12,98 ± 0,88 ani
49% fete
36% clasificați drept „poor sleepers” (PSQI > 5)

Mid-sleep:

• Zile școlare: 1:44

• Weekend: 3:30

• Corectat pentru datoria de somn (MSFsc): 2:47

Instrumente utilizate

• Neuroticism (nevrotism): Big Five Inventory – 2 itemi

• Stare subiectivă de bine: Oxford Happiness Questionnaire (α = 0,86)

• Calitatea somnului: Pittsburgh Sleep Quality Index (0–21; >5 = somn deficitar)

• Mindfulness: Five Facet Mindfulness Questionnaire – Short Form

• Covariate: vârstă, sex, statut socio-economic, mediu de rezidență

Analize:

• Regresie liniară pentru testarea moderării

• Modele de ecuații structurale pentru mediere

• Bootstrap (1000 eșantioane)

• Corecție Bonferroni (P < 0,017)

Rezultate

Analize bivariate

• Somn deficitar → scoruri mai mari de neuroticism (t = −3,91; P < 0,001; d = 0,35)

• Somn deficitar → stare de bine mai scăzută (t = 7,10; P < 0,001; d = 0,63)

• Corelație neuroticism – stare de bine: r = −0,22 (P < 0,001)

• Corelație mindfulness – stare de bine: r = 0,42 (P < 0,001)

• Corelație neuroticism – mindfulness: r = −0,13 (P = 0,03)

Analize multivariate

Neuroticism → stare de bine

• b = −5,07 (P < 0,001)

Somn deficitar → stare de bine

• b = −9,90 (P < 0,001)

Mindfulness → stare de bine

• b = 1,06 (P < 0,001)

Cronotip moderat (vs. tardiv) → stare de bine mai bună

• b = 5,91 (P = 0,04)

Nu au fost identificate interacțiuni semnificative (P > 0,017).

Analize de mediere

Somnul ca mediator

Neuroticism → somn deficitar

• β = 0,37 (P < 0,001)

Somn deficitar → stare de bine

• β = −10,00 (P < 0,001)

Efect total neuroticism → stare de bine

• β = −7,97 (P < 0,001)

Efect indirect prin somn

• β = −3,76 (P = 0,002)

47,23% din efectul total a fost explicat prin calitatea somnului.

Mindfulness ca mediator

Efect indirect

• β = −2,13 (P = 0,002)

Efect direct

• β = −1,43 (P = 0,22)

În subeșantion, mindfulness-ul a mediat complet relația.

Modelul SEM:

• RMSEA = 0,02

• CFI = 0,99

• TLI = 0,99

• χ² = 4,34 (P = 0,362)

Interpretare

Adolescenții cu scoruri crescute la această trăsătură de personalitate asociată cu instabilitate emoțională și tendința de a experimenta afect negativ prezintă:

• Probabilitate mai mare de somn deficitar

• Nivel mai scăzut de mindfulness

• Stare subiectivă de bine redusă

Somnul și mindfulness-ul nu au rol protector direct (nu există moderare), dar reprezintă mecanisme explicative modificabile.

Cronotipul tardiv contribuie independent la reducerea stării de bine, fără a intermedia relația cu personalitatea.

Implicații clinice

• 36% dintre adolescenți au avut somn deficitar.

• 10% au avut midpoint al somnului după ora 4:00.

• Trăsăturile de personalitate sunt relativ stabile.

Intervenții relevante:

• Programe de igienă a somnului

• Terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie adaptată adolescenților

• Strategii de reglare circadiană

• Intervenții scurte de mindfulness adaptate vârstei