Bolile cronice la copii sunt asociate cu un risc crescut de insecuritate alimentară în familie

Un studiu realizat de cercetători de la University of Michigan Medical School, publicat în JAMA Network Open, a analizat legătura dintre prezența afecțiunilor cronice la copii și insecuritatea alimentară în gospodăriile americane, folosind date din sondajul National Health Interview Survey (NHIS) pentru perioada 2019–2023.
În anul 2023, aproximativ 17,9% dintre gospodăriile din SUA cu copii au fost afectate de insecuritate alimentară. Aceasta este asociată cu multiple probleme de sănătate la copii, inclusiv astm, anemie și tulburări de sănătate mintală. Programele naționale precum Supplemental Nutrition Assistance Program (SNAP) și WIC contribuie la reducerea acestui fenomen. Mai recent, intervențiile bazate pe sistemul de sănătate, reunite sub inițiativa Food is Medicine, încearcă să combată insecuritatea alimentară prin furnizarea directă de alimente nutritive adaptate medical.

Deși literatura anterioară a explorat asocierea dintre caracteristici socioeconomice și insecuritatea alimentară, există puține date privind legătura între afecțiunile cronice la copii și riscul de a trăi într-un mediu cu acces alimentar precar, mai ales în mod longitudinal.

Despre studiu

Metodologie și eșantion

Studiul a inclus 33.187 copii cu vârste între 2 și 17 ani, corespunzând unui eșantion anual ponderat de 63.163.342 copii, pe baza datelor din NHIS 2019–2023. Au fost analizate șapte afecțiuni cronice raportate anual: astm, tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate, tulburare din spectrul autist, întârziere în dezvoltare, dizabilitate intelectuală, tulburare de învățare și prediabet sau diabet.

Evaluarea insecurității alimentare

Insecuritatea alimentară a fost măsurată folosind modulul USDA cu 10 întrebări, care clasifică gospodăriile în patru niveluri de securitate alimentară. Pentru analiză, cercetătorii au utilizat o variabilă binară: insecuritate alimentară moderată/severă vs siguranță alimentară ridicată/marginală.

Analize statistice

S-au folosit modele de regresie logistică multiplă pentru a calcula efectele marginale medii ale prezenței afecțiunilor cronice asupra riscului de insecuritate alimentară, ajustând pentru o serie de factori: venit familial, nivel educațional, compoziția familiei, urbanizare, regiune geografică, rasă și etnie, tip de asigurare și beneficii de dizabilitate.

Rezultate

Caracteristicile eșantionului

• 20,4% dintre copii aveau cel puțin una dintre cele 7 afecțiuni cronice.
• Copiii cu afecțiuni cronice aveau o probabilitate mai mare de a fi fete (61,1% vs 48,5%) și de a avea asigurare publică (45,2% vs 34,6%).
• Gospodăriile acestora erau mai frecvent sub pragul de 100% din nivelul federal de sărăcie (20% vs 14,5%) și primeau mai des venituri din disabilitate (14% vs 5,3%).

Prevalența insecurității alimentare

• Prevalența generală în eșantion: 10,2% (interval de încredere 95%: 9,7%–10,7%).
• La copiii cu afecțiuni cronice: 14,8% (interval de încredere 95%: 13,7%–16,0%).
• La copiii fără afecțiuni cronice: 9,0% (interval de încredere 95%: 8,5%–9,5%).
• După ajustare: diferența rămâne semnificativă (efectele marginale medii: +2,6 puncte procentuale).

Analize pe subgrupuri

• Cea mai mare prevalență: prediabet sau diabet – 21,8%.
• Cea mai mică prevalență: ADHD – 14,4%.
• Efectele marginale medii semnificativ mai mari: prediabet/diabet – +4,7 pp.
• Copiii cu 1, 2 sau ≥3 afecțiuni cronice aveau o prevalență crescătoare a insecurității alimentare (13,2%, 16,9%, 19,5%).

Analize suplimentare

• Chiar și după controlul pentru boli cronice la adulții din gospodărie, efectele marginale medii au rămas semnificative: +2,1 pp.
• Includerea anxietății și depresiei în analiză a dus la efectele marginale medii crescute: +2,7 pp.
• Copiii cu simptome zilnice de anxietate sau depresie aveau o prevalență de insecuritate alimentară de 17,0% și 21,5%, respectiv.

Interpretare

Acest studiu confirmă că copiii cu afecțiuni cronice prezintă un risc semnificativ mai mare de a trăi în gospodării cu insecuritate alimentară, chiar și după ajustarea pentru factori demografici și socioeconomici.

Implicațiile clinice includ necesitatea extinderii screening-ului pentru insecuritate alimentară în cadrul consulturilor pediatrice, în special în clinicile de specialitate. Totodată, este esențială conectarea familiilor vulnerabile cu resurse precum bănci de alimente sau programe de nutriție.

La nivel de politici publice, rezultatele sugerează că intervențiile țintite în cadrul Medicaid sau programele Food is Medicine ar trebui să acorde prioritate copiilor cu afecțiuni cronice. Acest lucru este deosebit de important pentru familiile care nu beneficiază de programele SNAP sau WIC, sau care rămân expuse riscului în ciuda acestor beneficii.

De asemenea, rezultatele sugerează o posibilă relație bidirecțională între afecțiunile cronice și insecuritatea alimentară. Pe de o parte, costurile și presiunile legate de îngrijirea unui copil cu boală cronică pot duce la stres financiar și scăderea accesului la alimente. Pe de altă parte, o alimentație inadecvată poate contribui la dezvoltarea sau agravarea unor boli cronice.

Limitări

• Designul transversal nu permite inferențe cauzale.
• Nu a fost inclusă obezitatea, deoarece datele au fost incomplete pentru această variabilă.
• Lipsa datelor privind asigurările secundare și alte programe alimentare (ex. prânz școlar) limitează analiza.

Concluzii

Studiul evidențiază o legătură robustă între prezența afecțiunilor cronice la copii și insecuritatea alimentară. Cercetări viitoare ar trebui să exploreze mecanismele acestui fenomen, direcția cauzală și variabilitatea acestuia în funcție de severitatea afecțiunilor sau intensitatea insecurității alimentare. De asemenea, se recomandă extinderea investigațiilor asupra altor subgrupuri, inclusiv copii cu obezitate sau cu multiple condiții medicale complexe.