Beneficiile alăptării asupra dentiției copiilor
Actualizat la 22-06-2015, 70 vizualizări
Dacă majoritatea beneficiilor asociate alăptării sunt datorate proprietăților laptelui matern, un studiu publicat în jurnalul Pediatrics sugerează că procesul de alăptare în sine poate fi benefic pentru copii.
Studiul a presupus monitorizarea a 1.300 de copii timp de 5 ani, ținând cont exact de cât de mult au fost alăptați la sân la anumite vârste: 3 luni, 1 an sau 2 ani. S-a ținut cont și de frecvența cu care copiii foloseau suzeta, în funcție de vârstă.
Aproximativ 40% dintre copii utilizează suzeta zilnic până la vârsta de 4 ani.
La vârsta de 5 ani a copiilor, cercetătorii au verificat câți dintre ei prezentau diferite tipuri de aliniere incorectă a dinților (malocluzie dentară) sau deplasări ale maxilarului, inclusiv deplasarea maxilarului în față sau în spate, ocluzia deschisă(open bite), ieșirea orizontală a maxilarului în exterior (overbite) până la probleme severe de aliniere a dinților.
Riscul de dezvoltare exagerată a maxilarului în exterior a fost cu o treime mai scăzut la copiii care au fost alăptați la sân între 3 și 6 luni, comparativ cu ceilalți, și a scăzut cu 41 de procente riscul de a dezvolta alinieri incorecte severe ale dinților.
La copiii alăptați cel puțin 6 luni, riscul de dezvoltare exagerată a maxilarului în exterior a scăzut cu până la 44%, iar riscul de a dezvolta alinieri incorecte severe, cu 72%. Deși rezultatele par a fi concludente, nu demonstrează o legătură cauză-efect, ci doar o asociere.
Explicația asocierii ar sta în faptul că în momentul alăptării la sân nu doar structurile oro-faciale ale copilului se dezvoltă normal, ci se îmbunătățesc și tonusul muscular și respirația nazală. Alăptarea la sân solicită copilul să își miște mandibula și limba, ceea ce duce la dezvoltarea normală a cavității bucale, comparativ cu utilizarea biberonului. Astfel, înainte de căderea primului dinte, există deja fundația necesară dezvoltării și alinierii corecte a dinților.
Malocluzia dentară și deplasările maxilarului au fost rar întâlnite la copiii alăptați frecvent sau exclusiv la sân. Copiii care au fost alăptați exclusiv la sân, însă au folosit și suzeta, au prezentat însă predispoziție la dezvoltarea uneia dintre aceste probleme.
Utilizarea suzetei poate reduce însă aceste beneficii, fiind considerată un factor de risc pentru malocluzia dentară. Suptul non-nutritiv presupune aplicarea unei presiuni mai mari din partea copilului, putând duce la dezvoltarea incorectă a maxilarului și a dinților.
Cu toate acestea, oamenii de știință menționează că părinții nu ar trebui să renunțe complet la suzetă, ci o consideră ca fiind utilă în primele 6 luni ale copilului – fiind asociată cu reducerea riscului de apariție a sindromului morții subite la sugari.
Cu toate acestea, se recomandă folosirea limitată a suzetei, nemaifiind necesară după primele 6-12 luni.
Sursa: Medical Xpress
Studiul a presupus monitorizarea a 1.300 de copii timp de 5 ani, ținând cont exact de cât de mult au fost alăptați la sân la anumite vârste: 3 luni, 1 an sau 2 ani. S-a ținut cont și de frecvența cu care copiii foloseau suzeta, în funcție de vârstă.
Aproximativ 40% dintre copii utilizează suzeta zilnic până la vârsta de 4 ani.
La vârsta de 5 ani a copiilor, cercetătorii au verificat câți dintre ei prezentau diferite tipuri de aliniere incorectă a dinților (malocluzie dentară) sau deplasări ale maxilarului, inclusiv deplasarea maxilarului în față sau în spate, ocluzia deschisă(open bite), ieșirea orizontală a maxilarului în exterior (overbite) până la probleme severe de aliniere a dinților.
Riscul de dezvoltare exagerată a maxilarului în exterior a fost cu o treime mai scăzut la copiii care au fost alăptați la sân între 3 și 6 luni, comparativ cu ceilalți, și a scăzut cu 41 de procente riscul de a dezvolta alinieri incorecte severe ale dinților.
La copiii alăptați cel puțin 6 luni, riscul de dezvoltare exagerată a maxilarului în exterior a scăzut cu până la 44%, iar riscul de a dezvolta alinieri incorecte severe, cu 72%. Deși rezultatele par a fi concludente, nu demonstrează o legătură cauză-efect, ci doar o asociere.
Explicația asocierii ar sta în faptul că în momentul alăptării la sân nu doar structurile oro-faciale ale copilului se dezvoltă normal, ci se îmbunătățesc și tonusul muscular și respirația nazală. Alăptarea la sân solicită copilul să își miște mandibula și limba, ceea ce duce la dezvoltarea normală a cavității bucale, comparativ cu utilizarea biberonului. Astfel, înainte de căderea primului dinte, există deja fundația necesară dezvoltării și alinierii corecte a dinților.
Malocluzia dentară și deplasările maxilarului au fost rar întâlnite la copiii alăptați frecvent sau exclusiv la sân. Copiii care au fost alăptați exclusiv la sân, însă au folosit și suzeta, au prezentat însă predispoziție la dezvoltarea uneia dintre aceste probleme.
Utilizarea suzetei poate reduce însă aceste beneficii, fiind considerată un factor de risc pentru malocluzia dentară. Suptul non-nutritiv presupune aplicarea unei presiuni mai mari din partea copilului, putând duce la dezvoltarea incorectă a maxilarului și a dinților.
Cu toate acestea, oamenii de știință menționează că părinții nu ar trebui să renunțe complet la suzetă, ci o consideră ca fiind utilă în primele 6 luni ale copilului – fiind asociată cu reducerea riscului de apariție a sindromului morții subite la sugari.
Cu toate acestea, se recomandă folosirea limitată a suzetei, nemaifiind necesară după primele 6-12 luni.
Sursa: Medical Xpress
Bibliografie:
https://medicalxpress.com/news/2015-06-breast-feeding-dental-benefits.htmlAlte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
