Beneficiile alăptării asupra dentiției copiilor
Actualizat la 22-06-2015, 56 vizualizări
Dacă majoritatea beneficiilor asociate alăptării sunt datorate proprietăților laptelui matern, un studiu publicat în jurnalul Pediatrics sugerează că procesul de alăptare în sine poate fi benefic pentru copii.
Studiul a presupus monitorizarea a 1.300 de copii timp de 5 ani, ținând cont exact de cât de mult au fost alăptați la sân la anumite vârste: 3 luni, 1 an sau 2 ani. S-a ținut cont și de frecvența cu care copiii foloseau suzeta, în funcție de vârstă.
Aproximativ 40% dintre copii utilizează suzeta zilnic până la vârsta de 4 ani.
La vârsta de 5 ani a copiilor, cercetătorii au verificat câți dintre ei prezentau diferite tipuri de aliniere incorectă a dinților (malocluzie dentară) sau deplasări ale maxilarului, inclusiv deplasarea maxilarului în față sau în spate, ocluzia deschisă(open bite), ieșirea orizontală a maxilarului în exterior (overbite) până la probleme severe de aliniere a dinților.
Riscul de dezvoltare exagerată a maxilarului în exterior a fost cu o treime mai scăzut la copiii care au fost alăptați la sân între 3 și 6 luni, comparativ cu ceilalți, și a scăzut cu 41 de procente riscul de a dezvolta alinieri incorecte severe ale dinților.
La copiii alăptați cel puțin 6 luni, riscul de dezvoltare exagerată a maxilarului în exterior a scăzut cu până la 44%, iar riscul de a dezvolta alinieri incorecte severe, cu 72%. Deși rezultatele par a fi concludente, nu demonstrează o legătură cauză-efect, ci doar o asociere.
Explicația asocierii ar sta în faptul că în momentul alăptării la sân nu doar structurile oro-faciale ale copilului se dezvoltă normal, ci se îmbunătățesc și tonusul muscular și respirația nazală. Alăptarea la sân solicită copilul să își miște mandibula și limba, ceea ce duce la dezvoltarea normală a cavității bucale, comparativ cu utilizarea biberonului. Astfel, înainte de căderea primului dinte, există deja fundația necesară dezvoltării și alinierii corecte a dinților.
Malocluzia dentară și deplasările maxilarului au fost rar întâlnite la copiii alăptați frecvent sau exclusiv la sân. Copiii care au fost alăptați exclusiv la sân, însă au folosit și suzeta, au prezentat însă predispoziție la dezvoltarea uneia dintre aceste probleme.
Utilizarea suzetei poate reduce însă aceste beneficii, fiind considerată un factor de risc pentru malocluzia dentară. Suptul non-nutritiv presupune aplicarea unei presiuni mai mari din partea copilului, putând duce la dezvoltarea incorectă a maxilarului și a dinților.
Cu toate acestea, oamenii de știință menționează că părinții nu ar trebui să renunțe complet la suzetă, ci o consideră ca fiind utilă în primele 6 luni ale copilului – fiind asociată cu reducerea riscului de apariție a sindromului morții subite la sugari.
Cu toate acestea, se recomandă folosirea limitată a suzetei, nemaifiind necesară după primele 6-12 luni.
Sursa: Medical Xpress
Studiul a presupus monitorizarea a 1.300 de copii timp de 5 ani, ținând cont exact de cât de mult au fost alăptați la sân la anumite vârste: 3 luni, 1 an sau 2 ani. S-a ținut cont și de frecvența cu care copiii foloseau suzeta, în funcție de vârstă.
Aproximativ 40% dintre copii utilizează suzeta zilnic până la vârsta de 4 ani.
La vârsta de 5 ani a copiilor, cercetătorii au verificat câți dintre ei prezentau diferite tipuri de aliniere incorectă a dinților (malocluzie dentară) sau deplasări ale maxilarului, inclusiv deplasarea maxilarului în față sau în spate, ocluzia deschisă(open bite), ieșirea orizontală a maxilarului în exterior (overbite) până la probleme severe de aliniere a dinților.
Riscul de dezvoltare exagerată a maxilarului în exterior a fost cu o treime mai scăzut la copiii care au fost alăptați la sân între 3 și 6 luni, comparativ cu ceilalți, și a scăzut cu 41 de procente riscul de a dezvolta alinieri incorecte severe ale dinților.
La copiii alăptați cel puțin 6 luni, riscul de dezvoltare exagerată a maxilarului în exterior a scăzut cu până la 44%, iar riscul de a dezvolta alinieri incorecte severe, cu 72%. Deși rezultatele par a fi concludente, nu demonstrează o legătură cauză-efect, ci doar o asociere.
Explicația asocierii ar sta în faptul că în momentul alăptării la sân nu doar structurile oro-faciale ale copilului se dezvoltă normal, ci se îmbunătățesc și tonusul muscular și respirația nazală. Alăptarea la sân solicită copilul să își miște mandibula și limba, ceea ce duce la dezvoltarea normală a cavității bucale, comparativ cu utilizarea biberonului. Astfel, înainte de căderea primului dinte, există deja fundația necesară dezvoltării și alinierii corecte a dinților.
Malocluzia dentară și deplasările maxilarului au fost rar întâlnite la copiii alăptați frecvent sau exclusiv la sân. Copiii care au fost alăptați exclusiv la sân, însă au folosit și suzeta, au prezentat însă predispoziție la dezvoltarea uneia dintre aceste probleme.
Utilizarea suzetei poate reduce însă aceste beneficii, fiind considerată un factor de risc pentru malocluzia dentară. Suptul non-nutritiv presupune aplicarea unei presiuni mai mari din partea copilului, putând duce la dezvoltarea incorectă a maxilarului și a dinților.
Cu toate acestea, oamenii de știință menționează că părinții nu ar trebui să renunțe complet la suzetă, ci o consideră ca fiind utilă în primele 6 luni ale copilului – fiind asociată cu reducerea riscului de apariție a sindromului morții subite la sugari.
Cu toate acestea, se recomandă folosirea limitată a suzetei, nemaifiind necesară după primele 6-12 luni.
Sursa: Medical Xpress
Bibliografie:
https://medicalxpress.com/news/2015-06-breast-feeding-dental-benefits.htmlAlte articole:
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
