Alimente procesate pentru sugari - Ce determină utilizarea tot mai frecventă a snackurilor pentru bebeluși în Regatul Unit?
Autor: Camelia Airinei, senior editor | Actualizat la 24-06-2025, 56 vizualizări
Un studiu publicat recent în Appetite a analizat comportamentele părinților din Regatul Unit privind utilizarea alimentelor procesate de tip snack destinate sugarilor și copiilor mici. Cercetarea a combinat un sondaj online la scară națională cu discuții de tip focus group și a urmărit să identifice factorii care determină utilizarea acestor produse în ciuda recomandărilor oficiale de sănătate publică.
Snackurile – gustări consumate între mesele principale – contribuie semnificativ la aportul caloric zilnic al copiilor, între 25% și 42% în unele țări occidentale. În Regatul Unit, piața snackurilor procesate pentru bebeluși a crescut accelerat, de la 42 de produse în 2013 la 185 în 2019, atingând o valoare de 129 milioane de lire în 2023. Produsele sunt promovate ca fiind potrivite pentru sugari de la 6 luni, în ciuda recomandărilor NHS care indică faptul că bebelușii sub 12 luni nu au nevoie de gustări.
Acest decalaj între recomandările oficiale și marketingul agresiv al industriei poate genera confuzie în rândul părinților. În același timp, utilizarea timpurie și frecventă a acestor gustări ridică probleme în ceea ce privește riscul de exces caloric, consum excesiv de zahăr și consolidarea unor obiceiuri alimentare dăunătoare în copilăria timpurie și adolescență.
Dacă în primii ani se formează tipare alimentare durabile, atunci oferirea de snackuri procesate ca răspuns la stimuli non-nutriționali (plictiseală, agitație, recompensă) poate contribui la preferințe pentru alimente ultraprocesate, supraalimentație și, în timp, risc de obezitate și probleme metabolice.
Acest studiu oferă o privire critică asupra unei industrii în expansiune și pune în lumină un domeniu esențial pentru prevenirea tulburărilor de nutriție din copilărie și viața adultă.
Snackurile – gustări consumate între mesele principale – contribuie semnificativ la aportul caloric zilnic al copiilor, între 25% și 42% în unele țări occidentale. În Regatul Unit, piața snackurilor procesate pentru bebeluși a crescut accelerat, de la 42 de produse în 2013 la 185 în 2019, atingând o valoare de 129 milioane de lire în 2023. Produsele sunt promovate ca fiind potrivite pentru sugari de la 6 luni, în ciuda recomandărilor NHS care indică faptul că bebelușii sub 12 luni nu au nevoie de gustări.
Acest decalaj între recomandările oficiale și marketingul agresiv al industriei poate genera confuzie în rândul părinților. În același timp, utilizarea timpurie și frecventă a acestor gustări ridică probleme în ceea ce privește riscul de exces caloric, consum excesiv de zahăr și consolidarea unor obiceiuri alimentare dăunătoare în copilăria timpurie și adolescență.
Despre studiu
Cercetarea a urmat o metodologie de tip metode mixte, cu o componentă cantitativă (sondaj online cu 1237 părinți) și una calitativă (5 focus grupuri cu 22 părinți), desfășurate în 2022.- Sondajul online a vizat părinți de copii între 6–23 luni, recrutați din paneluri reprezentative pentru gradul socioeconomic. S-a evaluat vârsta de introducere a snackurilor, frecvența utilizării și factorii care influențează alegerea produselor.
- Focus grupurile au fost organizate în centre comunitare din Londra și au explorat motivațiile părinților, percepțiile asupra marketingului și deciziile legate de alegerea alimentelor procesate pentru sugari.
Rezultate
Prevalența utilizării snackurilor procesate
- 84,2% dintre respondenți au oferit sau oferă snackuri procesate între mese copiilor sub 3 ani.
- Peste 70% dintre copiii între 6–11 luni au primit astfel de produse, deși recomandarea este să se evite snackurile înainte de 12 luni.
- 29,6% dintre bebeluși au fost expuși acestor produse înainte de 6 luni.
Motivele pentru oferirea acestor produse
Trei teme principale au fost identificate în focus grupuri:- Normalizare și omniprezență – Snackurile procesate sunt percepute ca un element firesc din dieta sugarilor, în special datorită poziționării lor în supermarketuri în secțiunea pentru bebeluși și etichetării ce sugerează siguranță și adecvare pentru vârsta fragedă.
- Utilizare non-nutrițională – Produsele sunt adesea oferite pentru a liniști copilul, a-l distra sau pentru a permite părintelui să facă alte activități. 64,5% dintre respondenți au fost de acord cu afirmația: „Dacă copilul meu plânge și trebuie să dau un telefon, îi ofer un snack ca să-l liniștesc.”
- Conveniență – Snackurile sunt percepute ca mai ușor de oferit în afara casei, fiind ambalate individual, mai puțin perisabile, mai ușor de gestionat și mai puțin murdare decât fructele sau alte gustări neprocesate.
Factorii de influență în alegerea produselor
Studiul a identificat opt factori majori:- Dorinta de a face ceea ce este mai bun pentru copil – Părinții aleg snackuri „pentru bebeluși” ca alternativă la cele destinate copiilor mari sau adulților, presupunând că acestea sunt mai sigure și mai bine reglementate.
- Comunicarea brandului – Mărcile consacrate precum Ella’s Kitchen beneficiază de un capital de încredere ridicat, întărit prin marketing direct (newslettere, social media) și prin asocieri cu experți (inclusiv nutriționiști și moașe).
- Declarațiile de pe ambalaj – Aprecieri precum „100% natural”, „fără adaos de zahăr” sau „una din cele 5 porții zilnice” contribuie la efectul de halou sănătos, determinând părinții să considere produsul benefic chiar dacă este bogat în zahăr.
- Influența grupului de egali – Alte mame, grupuri din parc, influenceri de parenting joacă un rol în popularizarea produselor.
- Prețul – Produsele sunt percepute ca fiind scumpe, dar părinții sunt dispuși să plătească pentru calitate. Totuși, promoțiile și reducerile influențează semnificativ decizia de cumpărare.
Interpretare și implicații
Studiul arată că utilizarea snackurilor procesate pentru sugari este larg răspândită, începând de la vârste fragede, mult înaintea pragului recomandat de 12 luni. Acest comportament este susținut de percepții eronate, construite prin marketing intens și o lipsă de claritate în etichetare. Utilizarea produselor nu este determinată exclusiv de foame, ci și de nevoi comportamentale ale părinților și conveniență, ceea ce riscă să stabilească o relație problematică cu mâncarea pe termen lung.Dacă în primii ani se formează tipare alimentare durabile, atunci oferirea de snackuri procesate ca răspuns la stimuli non-nutriționali (plictiseală, agitație, recompensă) poate contribui la preferințe pentru alimente ultraprocesate, supraalimentație și, în timp, risc de obezitate și probleme metabolice.
Concluzii și recomandări
- Educația parentală ar trebui să sublinieze clar că snackurile nu sunt recomandate sub vârsta de 12 luni și că răspunsul la nevoile copilului nu trebuie automatizat prin mâncare.
- Etichetarea și marketingul produselor trebuie reglementate mai strict, pentru a elimina inducerea în eroare a părinților prin declarații incomplete sau înșelătoare.
- Intervențiile de sănătate publică ar trebui să ia în considerare rolul normelor sociale și presiunea comercială asupra comportamentelor alimentare parentale.
- Studiile viitoare ar trebui să analizeze în detaliu frecvența utilizării acestor produse, motivațiile părinților, influența comportamentului fraților mai mari și impactul pe termen lung asupra comportamentelor alimentare și greutății corporale.
Acest studiu oferă o privire critică asupra unei industrii în expansiune și pune în lumină un domeniu esențial pentru prevenirea tulburărilor de nutriție din copilărie și viața adultă.
Bibliografie:
Snack foods for babies: What is driving the increasing use of processed baby snack foods in the UK? Rhodes, A., Llewellyn, C., Derks, I.P.M., Sheen, F., Smith, A.D., Fildes, A., Steptoe, A., Conway, R. Appetite (2025). DOI: 10.1016/j.appet.2025.108203, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0195666325003563?via%3Dihub
Image by freepik on Freepik
Alte articole:
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Copiii crescuți în centrul orașului mai predispuși la alergii alimentare
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
