Alergia la proteinele din ou

Conform datelor cu privire la prevalența cazurilor de alergie alimentară la proteinele din ou, s-a estimat că 2-3 copii din 100 prezintă hipersensibilitate la alergenii din ou (1).

Deși proteinele din albuș sunt implicate în declanșarea reacțiilor alergice, se recomandă excluderea din dieta copilului atât a albușului, cât și a gălbenușului de ou pentru a evita contaminarea cu urme de alergeni.

Vârsta medie pentru instalarea toleranței la proteinele din ou este de 3 ani, cel târziu 5 ani, în cazul oului supus tratamentului termic. Introducerea oului gătit în dietă și ingestia frecventă (obligatoriu după instalarea toleranței la acesta) ar putea favoriza dezvoltarea toleranței la oul crud. (6)

Următoarele alimente și ingrediente care pot indica prezența proteinelor din ou trebuie să fie identificate înainte de achiziționarea produselor alimentare, prin urmare, consumul acestora trebuie evitat în cazul copiilor sensibilizați la proteinele din ou: albumină, apovitelină, albuș sau gălbenuș de ou deshidratat, globulină, lizozim, maioneză, ovalbumină, ovoglobulină, lecitina, surimi.

Mai pot conține urme de ou următoarele: aromele artificiale și cele naturale, produsele de patiserie și brutărie, suplimentele de lecitină, pastele făinoase (chiar și cele fără ou, care pot fi contaminate în timpul procesului industrial de producție), marțipan, nuga, substitutele de ouă, substitute de grăsimi (Olestra), covrigeii, înghețata, budincile și cremele din comerț (2). Aceste alimente nu conțin în mod obligatoriu alergeni din ou, însă nu este exclus acest lucru, de aceea este obligatoriu să fie consultată cu atenție lista de ingrediente.

Copii care prezintă alergie la proteinele din ouă nu sunt sensibilizați doar la alergenii din ouăle de găină. Reacții alergice încrucișate pot să apară și în cazul consumului de ouă care provin de la alte păsări (rață, gâscă, curcan, prepeliță). Prin urmare, aceste alimente trebuie excluse din dieta copilului.

În cazul în care alergia apare la copilul alimentat exclusiv la sân, se recomandă eliminarea tuturor alimentelor amintite anterior din dieta mamei, însă nu se întrerupe alăptarea. Pentru a preveni instalarea deficitelor nutriționale la mamă și ulterior la copil și pentru stabilirea unui plan alimentar care să acopere cerințele nutriționale specifice perioadei fiziologice (de creștere rapidă la sugar și lactație la mamă), se recomandă consultarea unui specialist în nutriție.

Din anul 2014, conform Center for Disease Condtrol (CDC), American Academy of Pediatrics (AAP) și American Allergy and College of Allergy, Asthma and Immunology (AAAAI/ ACAAI), alergiile la proteinele din ou nu mai reprezintă o contraindicație pentru administrarea vaccinului anti-gripal. Copii care prezintă în istoricul medical reacții ușoare sau moderate la alergenii din ou pot primi vaccinul în cadrul vizitei la medicul pediatru. În schimb, în cazul copiilor care prezintă simptome severe la proteinele din ou, administrarea vaccinului antigripal trebuie realizată obligatoriu sub stricta supraveghere a unui medic specialist alergolog (3), (4). De asemenea, un studiu realizat în Europa (2015) a susținut în concluzii siguranța vaccinării copiilor sensibilizați la alergenii din ou (5).

Pentru a lua o decizie informată este importantă părerea medicului pediatru și/sau a medicului alergolog înainte de vaccinarea sugarului sau a copilului.

Mai multe informații despre alergiile alimentare la vârsta copilăriei găsiți aici.