Alergia la proteinele din laptele de vacă la sugarii alăptați: mecanisme imune, rolul microbiotei și dieta de eliminare

Un articol publicat în mai 2025 în revista Nutrients, semnat de Caffarelli È™i colaboratorii, oferă o analiză comprehensivă a alergiei la proteinele din laptele de vacă (CMA) la sugarii alăptaÈ›i natural. Lucrarea evaluează mecanismele imunologice implicate, rolul disbiozei intestinale È™i eficienÈ›a dietei de eliminare ca strategie terapeutică. Într-un context în care alăptarea este recomandată exclusiv în primele luni de viață, aceste date sunt esenÈ›iale pentru înÈ›elegerea reacÈ›iilor alergice care pot apărea în ciuda excluderii laptelui de vacă din dieta copilului.

Context

Alergia la laptele de vacă este una dintre cele mai frecvente alergii alimentare ale copilăriei timpurii, afectând aproximativ 2,2% dintre sugari în primul an de viață. În rândul sugarilor alăptaÈ›i exclusiv, prevalenÈ›a este semnificativ mai mică, de aproximativ 0,5%. Riscul de a dezvolta CMA este influenÈ›at de vârstă, durata alăptării È™i localizarea geografică. În majoritatea cazurilor, copiii dobândesc toleranță imunologică până la vârsta de cinci ani.

Laptele de vacă conÈ›ine între 30–35 g de proteine pe litru, din care 80% sunt cazeine È™i 20% proteine din zer, incluzând β-lactoglobulina (β-LG) – un alergen absent în mod natural din laptele matern. TotuÈ™i, β-LG poate fi detectată în laptele matern după consumul de lactate de către mamă, în concentraÈ›ii de până la 800 µg/L, cu un vârf între 4–6 ore după ingestie. DeÈ™i prezenÈ›a sa în laptele matern a fost confirmată, nu există dovezi clare că aceasta creÈ™te riscul de alergie la sugari.

Despre mecanismele imunologice

Tipuri de reacÈ›ii alergice în CMA

Alergia la laptele de vacă este clasificată în:

• CMA IgE-mediate: reacÈ›ii de hipersensibilitate imediată;

• CMA non-IgE-mediate: reacÈ›ii întârziate, predominant intestinale;

• Forme mixte: cu implicarea simultană a IgE È™i a mecanismelor celulare.

CMA IgE-mediată

Aproximativ 60% dintre pacienÈ›ii cu CMA prezintă forme IgE-mediate. Aceste reacÈ›ii apar rapid (în primele 2 ore) È™i includ:

• ErupÈ›ii cutanate, edem angioneurotic, rinită, tuse, wheezing;

• Vărsături, dureri abdominale, diaree;

• Rar, anafilaxie.

Acest tip de CMA este rar la sugarii alăptaÈ›i exclusiv, dar a fost documentat în prezenÈ›a proteinelor din laptele de vacă transferate prin laptele matern.

CMA non-IgE-mediată

Este frecvent întâlnită la sugarii alăptaÈ›i È™i se manifestă prin:

• Simptome gastrointestinale nespecifice: vărsături, diaree, inflamaÈ›ie intestinală.

Cele mai frecvente forme clinice sunt:

• Proctocolita indusă de proteine alimentare (FPIP): declanÈ™ată de proteinele din laptele de vacă, soia, ou È™i grâu. Afectează până la 18% dintre sugarii alăptaÈ›i, fiind caracterizată prin scaune cu sânge, mucus È™i diaree, de obicei autolimitată până la vârsta de un an.

• Enteropatia indusă de proteine alimentare (FPE): asociată cu diaree cronică, hipoalbuminemie, edeme periferice, stagnarea creÈ™terii È™i vărsături recurente.

Alte entități clinice posibile, dar mai puÈ›in studiate în populaÈ›ia alăptată, includ:

• Esofagita, gastroenterita È™i colita eozinofilică;

• Sindromul Heiner È™i alte reacÈ›ii mediate non-IgE.

Dieta de eliminare și limitele sale

În unele cazuri, simptomele de CMA persistă chiar È™i atunci când mama urmează o dietă strictă fără proteine din laptele de vacă, ceea ce sugerează:

• Există alte mecanisme imune implicate;

• Eliminarea lactatelor materne nu este întotdeauna suficientă pentru prevenirea reacÈ›iilor alergice;

• Trebuie evitată supradiagnosticarea È™i impunerea inutilă a restricÈ›iilor dietetice la mamă.

Transferul alergenilor prin laptele matern

• β-LG È™i alte proteine alimentare pot ajunge în circulaÈ›ia copilului după alăptare;

• ConcentraÈ›iile de β-LG sunt influenÈ›ate de absorbÈ›ia individuală maternă È™i de timpul scurs după ingestie;

• PrezenÈ›a alergenilor în laptele matern nu este în mod clar corelată cu riscul crescut de CMA.

Concluzii

„Diagnosticul corect È™i planurile de tratament personalizate sunt esenÈ›iale pentru a preveni supradiagnosticarea È™i pentru a asigura dezvoltarea optimă a copilului, menÈ›inând alăptarea ca standard de aur.”

• Sunt necesare studii suplimentare pentru standardizarea instrumentelor de diagnostic È™i pentru definirea clară a simptomelor CMA;

• Viitoarele cercetări trebuie să clarifice:

  • Rolul dietei de eliminare la mamă;

  • Mecanismele transferului alergenilor prin laptele matern;

  • InteracÈ›iunea cu microbiota intestinală în dezvoltarea sau prevenÈ›ia CMA.