Alăptarea scade riscul de depresie și anxietate maternă pe termen lung

Un studiu realizat la University College Dublin, desfășurat într-un spital maternitar terțiar din Dublin, și publicat în BMJ Open la data de 2024, a analizat relația dintre comportamentul de alăptare și riscul de depresie și anxietate la femei aflate la vârsta reproductivă tardivă (de la mijlocul decadei a patra de viață până la menopauză). Cercetarea arată că alăptarea ar putea avea un efect protector de durată asupra sănătății mintale materne.

Context

Este bine documentat faptul că alăptarea se asociază cu beneficii multiple pentru sugar și mamă, incluzând reducerea infecțiilor, a riscului de obezitate și a bolilor cronice la copil, precum și un risc mai scăzut de boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și cancere mamare și ovariene la mamă.

În ceea ce privește sănătatea mintală, numeroase studii și meta-analize au arătat că alăptarea se asociază cu risc redus de depresie postnatală, mai ales în cazul alăptării exclusive. Mecanismele propuse includ rolul hormonilor lactației, în special oxitocina, care reduce anxietatea, favorizează atașamentul mamă–copil și modulează axa hipotalamo–hipofizo–adrenală.

Cu toate acestea, datele privind efectele alăptării asupra sănătății mintale materne pe termen lung, dincolo de perioada postpartum, sunt limitate. Studiul de față explorează această relație într-o etapă de viață insuficient studiată: vârsta reproductivă tardivă.

Despre studiul actual

Design și populație

• Tip de studiu: cohortă longitudinală prospectivă, observațională.

• Durata urmăririi: 10 ani postpartum.

• Participante: 168 de femei multipare, din cohorta longitudinală ROLO (22% din cohorta inițială).

• Au fost excluse femeile gravide sau care alăptau la momentul evaluării de la 10 ani.

Caracteristici demografice

• Vârsta medie la finalul studiului: 42,4 ± 3,8 ani (interval 31–50 ani).

• 95,2% erau de etnie irlandeză albă.

• 63,1% aveau studii superioare.

• 98,7% erau premenopauzale la 10 ani.

Expunerea: comportamentul de alăptare

Comportamentul de alăptare a fost evaluat retrospectiv prin chestionar validat:

• Alăptare vreodată: alăptare sau lapte matern exprimat ≥1 zi.

• Durata cumulativă a alăptării exclusive: mediană 5,5 săptămâni (IQR 35,8; interval 0–190).

• Durata cumulativă a oricărei alăptări: mediană 30,5 săptămâni (IQR 84; interval 0–488).

• Alăptare cumulativă ≥12 luni: 37,5% dintre participante.

Rezultate: depresie și anxietate

Depresia și anxietatea au fost definite prin:

• diagnostic auto-raportat de depresie și/sau anxietate sau

• utilizarea de medicație antidepresivă.

Au fost analizate două rezultate:

• depresie/anxietate la 10 ani,

• depresie/anxietate la oricare moment în timpul studiului.

Analiza statistică

• Analize univariate și regresii logistice cu intrare forțată.

• Ajustare pentru diferențe bazale, factori socio-demografici, activitate fizică, scor de bunăstare (WHO-5) și consum de alcool la 10 ani.

• Nu s-a evidențiat multicoliniaritate (VIF 1,001–1,15).

Rezultate

Prevalența depresiei și anxietății

• 13,1% (n=22) au raportat depresie/anxietate la 10 ani.

• 20,8% (n=35) au raportat depresie/anxietate pe parcursul celor 10 ani.

Asocierea cu alăptarea

• Alăptare vreodată → OR 0,34 pentru depresie/anxietate la 10 ani (IC 95% 0,12–0,94; p=0,04).

• Alăptare vreodată → OR 0,40 pentru depresie/anxietate pe întreaga perioadă (p=0,03).

• Alăptare exclusivă: fiecare săptămână suplimentară s-a asociat cu o reducere de 2% a riscului (OR 0,98/săptămână; p=0,03).

• Alăptare cumulativă ≥12 luni → OR 0,38 pentru depresie/anxietate (p=0,04).

Analize suplimentare

Femeile cu depresie/anxietate:

• au alăptat mai rar,

• au avut durate semnificativ mai scurte de alăptare exclusivă și totală,

• au prezentat mai frecvent statut de fumător și scoruri mai mici de bunăstare.

Concluzii

Alăptarea – în special alăptarea exclusivă prelungită și alăptarea cumulativă de minimum 12 luni – se asociază cu un risc mai scăzut de depresie și anxietate maternă pe termen lung, până la 10 ani postpartum. Deși natura observațională a studiului nu permite stabilirea cauzalității, rezultatele susțin ideea că beneficiile alăptării depășesc perioada imediat postpartum și pot influența pozitiv sănătatea mintală maternă pe termen lung. Sunt necesare studii mai ample pentru confirmare și pentru elucidarea mecanismelor implicate.