Agresivitatea la copii are origine genetică, dar este influențată de mediu
Autor: Camelia Airinei, senior editor | Actualizat la 21-12-2017, 72 vizualizări
Se vorbește mult în ultima vreme în presă despre cazurile de violență și hărțuire. Dar de unde vin aceste impulsuri agresive? Pentru a găsi răspunsul, doctorandul în sociologie Stéphane Paquin la Universitatea din Montreal a condus un studiu pe 555 seturi de gemeni, pentru a compara incidența comportamentului agresiv proactiv și reactiv. Rezultatele au arătat că la vârsta de 6 ani ambele tipuri de agresivitate au factori genetici, însă comportamentul diminuează pe măsură ce copiii cresc. Intensificarea sau diminuarea acestui comportament între 6 și 12 ani pare a fi influențate de factori ce țin de mediu.
„De multe ori uităm că agresivitatea este o parte fundamentală a dezvoltării sociale la copilul mic. Cele mai ridicate nivele de agresiune îndreptată spre ceilalți copii le găsim între 2 și 4 ani. Pe măsură ce cresc, copiii învață să-și gestioneze emoțiile, să comunice cu ceilalți și să gestioneze un conflict. Devin capabili să-și canalizeze agresivitatea activ sau reactiv”, afirmă Stéphane Paquin.
Agresivitatea proactivă se referă la omportamentul fizic și verbal ce are intenția de a domina, sau obține un avantaj în defavoarea celorlalți, iar agresivitatea reactivă reprezintă răspunsul de apărare la percepția unei amenințări.
Studiul de cohortă a inclus 223 de perechi de gemeni monozigoți și 332 perechi de gemeni dizigoți, cărora li s-a monitorizat comportamentul agresiv la vârstele de 6, 7, 9, 10 și 12 ani. Rezultatele au arătat că factorii genetici care influențează agresivitatea la 6 ani sunt diferiți de cei asociați cu modificările comportamentale de până la 12 ani. Acest lucru sugerează un proces de maturizare a funcțiilor cognitive ca planificarea, luarea deciziilor, controlul și concentrarea.
Autorii remarcă necesitatea dezvoltării unor programe și metode de prevenție diferite pentru comportamwentul agresiv proactiv și reactiv. Programele pentru prevenirea agresivității reactive ar prebui să se axeze pe diminuarea sentimentului de victimizare, iar cele pentru agresivitatea proactivă ar trebui să se bazeze pe dezvoltarea valorilor pro sociale.
Sursa: MedicalXpress
„De multe ori uităm că agresivitatea este o parte fundamentală a dezvoltării sociale la copilul mic. Cele mai ridicate nivele de agresiune îndreptată spre ceilalți copii le găsim între 2 și 4 ani. Pe măsură ce cresc, copiii învață să-și gestioneze emoțiile, să comunice cu ceilalți și să gestioneze un conflict. Devin capabili să-și canalizeze agresivitatea activ sau reactiv”, afirmă Stéphane Paquin.
Agresivitatea proactivă se referă la omportamentul fizic și verbal ce are intenția de a domina, sau obține un avantaj în defavoarea celorlalți, iar agresivitatea reactivă reprezintă răspunsul de apărare la percepția unei amenințări.
Studiul de cohortă a inclus 223 de perechi de gemeni monozigoți și 332 perechi de gemeni dizigoți, cărora li s-a monitorizat comportamentul agresiv la vârstele de 6, 7, 9, 10 și 12 ani. Rezultatele au arătat că factorii genetici care influențează agresivitatea la 6 ani sunt diferiți de cei asociați cu modificările comportamentale de până la 12 ani. Acest lucru sugerează un proces de maturizare a funcțiilor cognitive ca planificarea, luarea deciziilor, controlul și concentrarea.
Autorii remarcă necesitatea dezvoltării unor programe și metode de prevenție diferite pentru comportamwentul agresiv proactiv și reactiv. Programele pentru prevenirea agresivității reactive ar prebui să se axeze pe diminuarea sentimentului de victimizare, iar cele pentru agresivitatea proactivă ar trebui să se bazeze pe dezvoltarea valorilor pro sociale.
Sursa: MedicalXpress
Bibliografie:
Aggression in childhood: Rooted in genetics, influenced by the environment, link: https://medicalxpress.com/news/2017-12-aggression-childhood-rooted-genetics-environment.htmlAlte articole:
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Rezultatele pe termen lung după reconstrucția esofagiană la copiii cu arsuri caustice severe: studiu asupra calității vieții și adaptării funcționale
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
