Agresivitatea la copii are origine genetică, dar este influențată de mediu
Autor: Camelia Airinei, senior editor | Actualizat la 21-12-2017, 56 vizualizări
Se vorbește mult în ultima vreme în presă despre cazurile de violență și hărțuire. Dar de unde vin aceste impulsuri agresive? Pentru a găsi răspunsul, doctorandul în sociologie Stéphane Paquin la Universitatea din Montreal a condus un studiu pe 555 seturi de gemeni, pentru a compara incidența comportamentului agresiv proactiv și reactiv. Rezultatele au arătat că la vârsta de 6 ani ambele tipuri de agresivitate au factori genetici, însă comportamentul diminuează pe măsură ce copiii cresc. Intensificarea sau diminuarea acestui comportament între 6 și 12 ani pare a fi influențate de factori ce țin de mediu.
„De multe ori uităm că agresivitatea este o parte fundamentală a dezvoltării sociale la copilul mic. Cele mai ridicate nivele de agresiune îndreptată spre ceilalți copii le găsim între 2 și 4 ani. Pe măsură ce cresc, copiii învață să-și gestioneze emoțiile, să comunice cu ceilalți și să gestioneze un conflict. Devin capabili să-și canalizeze agresivitatea activ sau reactiv”, afirmă Stéphane Paquin.
Agresivitatea proactivă se referă la omportamentul fizic și verbal ce are intenția de a domina, sau obține un avantaj în defavoarea celorlalți, iar agresivitatea reactivă reprezintă răspunsul de apărare la percepția unei amenințări.
Studiul de cohortă a inclus 223 de perechi de gemeni monozigoți și 332 perechi de gemeni dizigoți, cărora li s-a monitorizat comportamentul agresiv la vârstele de 6, 7, 9, 10 și 12 ani. Rezultatele au arătat că factorii genetici care influențează agresivitatea la 6 ani sunt diferiți de cei asociați cu modificările comportamentale de până la 12 ani. Acest lucru sugerează un proces de maturizare a funcțiilor cognitive ca planificarea, luarea deciziilor, controlul și concentrarea.
Autorii remarcă necesitatea dezvoltării unor programe și metode de prevenție diferite pentru comportamwentul agresiv proactiv și reactiv. Programele pentru prevenirea agresivității reactive ar prebui să se axeze pe diminuarea sentimentului de victimizare, iar cele pentru agresivitatea proactivă ar trebui să se bazeze pe dezvoltarea valorilor pro sociale.
Sursa: MedicalXpress
„De multe ori uităm că agresivitatea este o parte fundamentală a dezvoltării sociale la copilul mic. Cele mai ridicate nivele de agresiune îndreptată spre ceilalți copii le găsim între 2 și 4 ani. Pe măsură ce cresc, copiii învață să-și gestioneze emoțiile, să comunice cu ceilalți și să gestioneze un conflict. Devin capabili să-și canalizeze agresivitatea activ sau reactiv”, afirmă Stéphane Paquin.
Agresivitatea proactivă se referă la omportamentul fizic și verbal ce are intenția de a domina, sau obține un avantaj în defavoarea celorlalți, iar agresivitatea reactivă reprezintă răspunsul de apărare la percepția unei amenințări.
Studiul de cohortă a inclus 223 de perechi de gemeni monozigoți și 332 perechi de gemeni dizigoți, cărora li s-a monitorizat comportamentul agresiv la vârstele de 6, 7, 9, 10 și 12 ani. Rezultatele au arătat că factorii genetici care influențează agresivitatea la 6 ani sunt diferiți de cei asociați cu modificările comportamentale de până la 12 ani. Acest lucru sugerează un proces de maturizare a funcțiilor cognitive ca planificarea, luarea deciziilor, controlul și concentrarea.
Autorii remarcă necesitatea dezvoltării unor programe și metode de prevenție diferite pentru comportamwentul agresiv proactiv și reactiv. Programele pentru prevenirea agresivității reactive ar prebui să se axeze pe diminuarea sentimentului de victimizare, iar cele pentru agresivitatea proactivă ar trebui să se bazeze pe dezvoltarea valorilor pro sociale.
Sursa: MedicalXpress
Bibliografie:
Aggression in childhood: Rooted in genetics, influenced by the environment, link: https://medicalxpress.com/news/2017-12-aggression-childhood-rooted-genetics-environment.htmlAlte articole:
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Copiii crescuți în centrul orașului mai predispuși la alergii alimentare
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
