Administrarea antibioticelor la bebeluși influențează negativ microbiomul intestinal al acestora
Actualizat la 22-02-2022, 55 vizualizări
Tratarea bebelușilor cu antibiotice în prima săptămână de viață este legată de o scădere a bacteriilor sănătoase necesare printre altele pentru a digera laptele și de o creștere a rezistenței antimicrobiene, sugerează cercetările. Experții spun că medicii ar trebui să ia în considerare utilizarea antibioticelor într-un mod care să dăuneze cât mai puțin posibil microbiomului nou-născuților.
Conform ghidurilor actuale, antibioticele cu spectru larg (care se adresează unei game largi de bacterii) sunt în prezent prescrise la 4% până la 10% din toți nou-născuții, pentru infecții suspectate. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, antibioticele sunt prescrise în mod inutil, deoarece doar o mică parte dintre cei care primesc medicamente sunt în cele din urmă diagnosticați cu o infecție. În studiul actual, cercetătorii de la Universitățile din Edinburgh și Birmingham, împreună cu medici de la Spitalul Spaarne și Centrul Medical Universitar Utrecht, au dorit să investigheze în mod clinic modul în care antibioticele afectează microbiomul unui nou-născut.
În studiu au fost incluși 227 de bebeluși, dintre care aproximativ 147 cu sepsis suspectat. Pacienții cu suspiciune de infecție au primit unul dintre cele trei tratamente standard cu antibiotice. Rezultatele lor au fost comparate cu cele ale bebelușilor fără infecții suspectate și cărora nu li s-a prescris un antibiotic.
Pentru nou-născuții cărora li s-au prescris antibiotice, s-a constatat o scădere semnificativă a nivelurilor diferitelor specii de bifidobacterium (microbi care ajută la digestia laptelui matern și care promovează sănătatea intestinală) în comparație cu bebelușii care nu au primit tratament cu antibiotice. Echipa a descoperit, de asemenea, o creștere a bacteriilor potențial cauzatoare de boli, precum și a numărului și abundenței de gene legate de rezistența la antimicrobiene în grupul care a primit antibiotice.
Dintre cele trei regimuri de tratament cu antibiotice testate, combinația de penicilină și gentamicină s-a dovedit a avea cel mai puțin efect dăunător asupra microbiomului intestinal al bebelușului. Cercetătorii concluzionează că această combinație specială de antibiotice ar trebui prescrisă de preferat doar atunci când se tratează infecțiile suspectate la nou-născuți.
sursa: Science Daily
foto: Sally Anscombe via Getty Images
Conform ghidurilor actuale, antibioticele cu spectru larg (care se adresează unei game largi de bacterii) sunt în prezent prescrise la 4% până la 10% din toți nou-născuții, pentru infecții suspectate. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, antibioticele sunt prescrise în mod inutil, deoarece doar o mică parte dintre cei care primesc medicamente sunt în cele din urmă diagnosticați cu o infecție. În studiul actual, cercetătorii de la Universitățile din Edinburgh și Birmingham, împreună cu medici de la Spitalul Spaarne și Centrul Medical Universitar Utrecht, au dorit să investigheze în mod clinic modul în care antibioticele afectează microbiomul unui nou-născut.
În studiu au fost incluși 227 de bebeluși, dintre care aproximativ 147 cu sepsis suspectat. Pacienții cu suspiciune de infecție au primit unul dintre cele trei tratamente standard cu antibiotice. Rezultatele lor au fost comparate cu cele ale bebelușilor fără infecții suspectate și cărora nu li s-a prescris un antibiotic.
Pentru nou-născuții cărora li s-au prescris antibiotice, s-a constatat o scădere semnificativă a nivelurilor diferitelor specii de bifidobacterium (microbi care ajută la digestia laptelui matern și care promovează sănătatea intestinală) în comparație cu bebelușii care nu au primit tratament cu antibiotice. Echipa a descoperit, de asemenea, o creștere a bacteriilor potențial cauzatoare de boli, precum și a numărului și abundenței de gene legate de rezistența la antimicrobiene în grupul care a primit antibiotice.
Dintre cele trei regimuri de tratament cu antibiotice testate, combinația de penicilină și gentamicină s-a dovedit a avea cel mai puțin efect dăunător asupra microbiomului intestinal al bebelușului. Cercetătorii concluzionează că această combinație specială de antibiotice ar trebui prescrisă de preferat doar atunci când se tratează infecțiile suspectate la nou-născuți.
sursa: Science Daily
foto: Sally Anscombe via Getty Images
Bibliografie:
Antibiotics after birth affects gut microbes of babies, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/02/220218080246.htmAlte articole:
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Copiii crescuți în centrul orașului mai predispuși la alergii alimentare
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Articole recente:
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
