Academia Americană de Pediatrie recomandă alăptarea timp de 2 ani
În anul 2022 Academia Americană de Pediatrie a realizat o serie de noi recomandări privind alăptarea, susținând beneficiile acesteia timp de doi ani sau mai mult, post-natal. Aceste recomandări se aliniază cu recomandările venite din partea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Societatea Canadiană de Pediatrie.
Studiile de la momentul actual, cât și cele anterioare susțin că nevoia laptelul de mamă este una constantă chiar și la vârsta de doi ani, datorită conținutul total bogat în proteine, precum și nivelurile de lactoferină, lizozimă și imunoglobulinei A (IgA).
Alăptarea îmbunătățește dezvoltarea copilului
Este recomandat ca fiind de mare importanță pentru dezvoltarea fătului ca alăptarea la sân să aibă loc pentru cel puțin 6 luni. Dieta complementară introdusă înaintea vârstei de 4 luni poate crește riscul de obezitate al fătului.
Laptele matern are numeroase beneficii, conținând o gamă largă de biomolecule antimicrobiene, antiinflamatorii și imunoregulatoare și celule vii care vin în susținerea dezvoltării sistemului imun al sugarului.
Multiplele beneficii ale alăptării se manifestă și asupra reducerii riscul unor boli, precum:
- infecții ale tractului respirator inferior
- diaree severă
- otită medie
- astm bronșic
- eczeme
- boala Crohn
- colită ulceroasă
- diabet zaharat de tip 1 și tip 2
- leucemie
- obezitate la sugari
Riscul sindromului de moarte subită la sugar a fost redus cu 64% pentru sugarii alăptați ce au o vârsta de peste șase luni.
Beneficiile materne ale alăptării
Alăptarea până la o vârstă de trei ani poate să crească atașamentul mamei față de sugar. De asemenea, poate să crească capacitatea de răspuns a mamei la nevoile copilului.
Alăptarea timp de peste 12 luni poate reduce riscul apariției unor boli, precum diabet zaharat, hipertensiune arterială, cancer de sân și cancer ovarian la mamă.
Factori care limitează durata alăptării
Desi un număr mare de femei (80%) din Statele Unite își doresc să alăpteze pentru o perioadă cât mai lungă, doar 57% reușesc să alaptăze măcar 6 luni.
Printre factorii care împiedică capacitate mamei de a alăpta pe perioade prelungite, includ producția de lapte maternă, greutatea copilului sau îngrijorări cu privire la medicamentele pe care mama le poate administra la nevoie pe parcursul alăptării și care pot intra în compoziția acestuia.
Încurajarea alăptării ar putea avea loc prin susținerea alăptării chiar și în locuri publice printr-un drept al femeilor, concediul de maternitate plătit, asigurare pentru consultații de alăptare și pompe mecanice. S-a observat că inclusiv evitarea suzetelor ar putea stimula alăptarea.
sursa: News Medical
foto: NAR Studio / Shutterstock.com
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Jocurile video de o violență ridicată pot cauza depresie la copii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Consumul de canabis la adolescenți modifică dezvoltarea creierului și crește riscul de dependență
- Consumul de canabis la adolescenți modifică dezvoltarea creierului și crește riscul de dependență
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
