10 minute de activitate fizică ușoară la fiecare oră petrecută sedentar previne creșterea tensiunii arteriale la copii și tineri

Hipertensiunea arterială în rândul copiilor și adolescenților este o problemă de sănătate publică în creștere, cu o prevalență estimată între 6% și 12%. Creșterea tensiunii arteriale în tinerețe este asociată cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare în viața adultă și cu deteriorarea prematură a inimii. Deși legătura dintre obezitate și hipertensiune este bine stabilită la adulți, eficacitatea activității fizice și a reducerii obezității în scăderea tensiunii arteriale la tineri rămâne neclară.
Un studiu longitudinal de amploare, desfășurat pe parcursul a 13 ani și implicând 2.513 copii din Anglia, a investigat relația dintre comportamentul sedentar, activitatea fizică și progresia tensiunii arteriale de la vârsta copilăriei până la maturitatea tânără. Cercetarea a oferit perspective noi asupra modului în care diferitele tipuri de activitate fizică influențează sănătatea cardiovasculară pe termen lung și a subliniat rolul esențial al activității fizice ușoare în menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase.

Studiul și-a propus să:

• Examineze asocierile longitudinale dintre timpul petrecut în comportament sedentar, activitatea fizică ușoară (AFU) și activitatea fizică moderată până la viguroasă (AFMV) cu tensiunea arterială sistolică și diastolică măsurată la vârstele de 11, 15 și 24 de ani.
• Cuantifice impactul înlocuirii timpului sedentar cu AFU sau AFMV asupra tensiunii arteriale.
• Evalueze măsura în care aceste asocieri sunt mediate de masa grasă totală, masa slabă (musculară), rezistența la insulină, metabolismul lipidic și inflamația.

Metodologie

• Participanți: 2.513 copii din cohorta ALSPAC, monitorizați la vârstele de 11, 15 și 24 de ani.
• Măsurători: Activitatea fizică a fost evaluată folosind accelerometre purtate timp de 7 zile la vârstele de 11 și 15 ani și timp de 4 zile la 24 de ani. Tensiunea arterială a fost măsurată în mod repetat la fiecare vizită.
• Analize: Au fost utilizate modele statistice avansate pentru a analiza asocierile dintre activitatea fizică, comportamentul sedentar și tensiunea arterială, ținând cont de factori precum masa corporală, profilul metabolic și inflamator.

Principalele descoperiri

• Comportamentul sedentar crește tensiunea arterială: Timpul petrecut în poziții sedentare a crescut de la aproximativ 6 ore pe zi la 11 ani la 9 ore pe zi la 24 de ani. Această creștere a fost asociată cu o creștere semnificativă a tensiunii arteriale sistolice și diastolice pe parcursul celor 13 ani, independent de alți factori de risc.
• Activitatea fizică ușoară scade tensiunea arterială: Participanții care au petrecut mai mult timp în AFU au prezentat o reducere a tensiunii arteriale sistolice. Acest efect benefic a fost observat chiar și după ajustarea pentru alți factori precum vârsta, sexul sau nivelul de activitate fizică intensă.
• Activitatea fizică moderat-viguroasă nu reduce tensiunea arterială: Surprinzător, AFMV nu a fost asociată cu o scădere a tensiunii arteriale. În unele cazuri, niveluri ridicate de AFMV au fost asociate cu o creștere a tensiunii diastolice, posibil datorită creșterii masei musculare și a adaptărilor cardiovasculare la efort intens.
• Înlocuirea timpului sedentar cu AFU este benefică: Simulările teoretice au arătat că înlocuirea a 10 minute de sedentarism cu 10 minute de AFU poate duce la o scădere de aproximativ 3 mmHg a tensiunii arteriale sistolice și de 2 mmHg a tensiunii arteriale diastolice. Această reducere are relevanță clinică, fiind asociată cu un risc redus de evenimente cardiovasculare.
• Masa musculară joacă un rol cheie: Analizele au indicat că masa musculară (masa slabă) mediază relația dintre comportamentul sedentar și creșterea tensiunii arteriale. În cazul AFU, masa musculară a contribuit la scăderea tensiunii arteriale, evidențiind importanța menținerii unei mase musculare sănătoase.

Implicații practice și recomandări

• Promovarea activității fizice ușoare: Rezultatele sugerează că AFU, precum mersul pe jos, ciclismul ușor sau activitățile recreative, ar trebui încurajată încă din copilărie ca strategie eficientă pentru prevenirea hipertensiunii arteriale.
• Reducerea sedentarismului: Intervențiile care vizează scăderea timpului petrecut în fața ecranelor și promovarea unui stil de viață activ pot avea beneficii semnificative pe termen lung.
• Reevaluarea recomandărilor actuale: Ghidurile actuale care pun accent pe AFMV pentru reducerea tensiunii arteriale în rândul tinerilor ar putea fi revizuite pentru a include și importanța AFU.

Concluzii

Studiul evidențiază importanța crucială a activității fizice ușoare în menținerea sănătății cardiovasculare la copii și tineri. Deși activitatea fizică intensă are multiple beneficii, AFU pare a fi mai eficientă în reducerea tensiunii arteriale și este mai accesibilă pentru o parte mai mare a populației tinere. Prin implementarea unor programe și politici care să promoveze AFU și să reducă sedentarismul, se poate contribui semnificativ la prevenirea hipertensiunii arteriale și a bolilor cardiovasculare în rândul tinerilor.

Având în vedere rezultatele acestui studiu, este esențial ca viitoarele cercetări să continue explorarea mecanismelor prin care AFU influențează tensiunea arterială și să confirme aceste descoperiri în alte grupuri populaționale. De asemenea, integrarea activităților fizice ușoare în curriculumul școlar și în viața de zi cu zi a copiilor și adolescenților poate fi un pas important spre îmbunătățirea sănătății publice.

sursa: Science Daily