Utilizarea smartphone-ului în timpul orelor de școală și asocierea cu controlul cognitiv la adolescenți
Un studiu realizat la University of North Carolina at Chapel Hill și publicat în JAMA Network Open la 9 martie 2026 a analizat modul în care adolescenții folosesc smartphone-urile în timpul orelor de școală și relația dintre acest comportament și controlul cognitiv. Cercetarea arată că elevii folosesc telefoanele aproximativ o treime din timpul petrecut la școală, iar verificarea frecventă a telefonului este asociată cu scăderea controlului cognitiv.
Rezumat
-
Adolescenții folosesc smartphone-ul în fiecare oră a zilei de școală.
-
În medie, petrec 2,22 ore din timpul școlii pe telefon.
-
Smartphone-ul este verificat de aproximativ 64 de ori în timpul orelor.
-
Rețelele sociale și aplicațiile de divertisment reprezintă aproape 70% din utilizarea telefonului la școală.
-
Adolescenții mai mari (15–18 ani) folosesc telefonul semnificativ mai mult decât cei mai mici (11–14 ani).
-
Frecvența verificării telefonului, nu durata totală de utilizare, este asociată cu performanță mai scăzută la testele de control cognitiv.
Context
Smartphone-urile au devenit o componentă omniprezentă a vieții adolescenților. În Statele Unite, peste 95% dintre adolescenți au acces la un smartphone, iar aproape jumătate declară că sunt online „aproape constant”.
Perioada adolescenței este caracterizată de dezvoltarea continuă a cortexului prefrontal, regiune implicată în autoreglare și control cognitiv. În același timp, adolescenții prezintă o sensibilitate crescută la recompense sociale, precum feedbackul primit pe rețelele sociale.
Aceste caracteristici pot amplifica vulnerabilitatea la distragerea atenției, mai ales în contexte care necesită atenție susținută, precum mediul școlar. Cercetările anterioare au arătat că adolescenții petrec timp semnificativ pe smartphone în timpul școlii, însă majoritatea studiilor au analizat doar timpul total zilnic, fără a evalua distribuția utilizării pe ore.
Despre studiul actual
Design și participanți
Studiul a fost transversal (cross-sectional) și a inclus 79 de adolescenți cu vârste între 11 și 18 ani din sud-estul Statelor Unite.
Caracteristicile principale ale eșantionului:
-
Vârsta medie: 15,10 ani (SD 2,04)
-
Participanți:
-
41 fete (51,9%)
-
37 băieți (46,8%)
-
1 participant non-binar (1,3%)
-
-
Cohorte:
-
51 adolescenți de 15–18 ani
-
28 adolescenți de 11–14 ani
-
Participanții proveneau din același district școlar, cu program între 08:00 și 15:00.
Colectarea datelor
Utilizarea smartphone-ului a fost măsurată obiectiv folosind raportul Screen Time din sistemul iOS (Apple).
Pentru fiecare participant:
-
s-au colectat capturi de ecran zilnice timp de 14 zile;
-
au fost analizate 24 de puncte de date pe zi (câte unul pentru fiecare oră);
-
maximum 336 puncte de date per participant.
Datele colectate au inclus:
-
timp total de utilizare
-
numărul de verificări ale telefonului (pickups)
-
timp petrecut pe rețele sociale
-
timp petrecut pe aplicații de divertisment
În total au fost analizate:
-
16 547 puncte de date privind utilizarea smartphone-ului
-
10 967 puncte de date pentru zilele de școală
-
3498 puncte de date pentru orele de școală
Evaluarea controlului cognitiv
Controlul cognitiv a fost evaluat la cohorta de adolescenți mai mari folosind un test go/no-go („Planets task”).
Participanții trebuiau:
-
să apese un buton când vedeau planete cu crater (trialuri „go”)
-
să nu apese când vedeau planete cu dungi (trialuri „no-go”).
Performanța a fost cuantificată folosind indicatorul d′ (d-prime) din teoria detecției semnalului, care reflectă capacitatea de inhibiție comportamentală.
Analize statistice
Analizele au inclus:
-
statistici descriptive ale utilizării telefonului pe ore;
-
analize de varianță (ANOVA);
-
testarea relației dintre verificările telefonului și scorul d′.
Semnificația statistică a fost stabilită la P < 0,05.
Rezultate
Utilizarea smartphone-ului în timpul orelor
Adolescenții foloseau smartphone-ul în fiecare oră a zilei de școală.
Timpul mediu de utilizare pe oră:
-
08:00: 16,01 minute (SD 17,79)
-
09:00: 18,48 minute (SD 19,64)
-
10:00: 19,28 minute (SD 19,46)
-
11:00: 19,21 minute (SD 17,44)
-
12:00: 20,13 minute (SD 19,30)
-
13:00: 20,28 minute (SD 18,15)
-
14:00: 22,26 minute (SD 18,43)
În total:
-
133,18 minute pe zi de școală (SD 79,5)
-
echivalentul a 2,22 ore.
Aceasta reprezintă 28,5% din utilizarea totală zilnică a smartphone-ului, care a fost în medie 7,78 ore pe zi (SD 3,76).
Utilizarea în timpul școlii a variat între:
-
minimum: 8 minute
-
maximum: 5,33 ore.
Niciun participant nu a fost complet abstinent de la utilizarea telefonului în timpul orelor.
Diferențe în funcție de vârstă
Elevii mai mari au utilizat smartphone-ul semnificativ mai mult.
-
15–18 ani: 23,28 minute/oră (SD 18,34)
-
11–14 ani: 11,57 minute/oră (SD 16,83)
Diferența a fost semnificativă statistic:
-
F1,76 = 28,82
-
P < 0,001
-
η² = 0,28
Utilizarea telefonului a crescut progresiv pe parcursul zilei școlare:
-
F6,456 = 3,76
-
P < 0,001
-
η² = 0,05
Tipul aplicațiilor utilizate
În cohorta mai tânără:
-
Rețele sociale:
-
medie 40,14 minute (SD 39,56)
-
interval 0–aprox. 3 ore
-
-
Aplicații de divertisment:
-
medie 13,85 minute (SD 25,22)
-
interval 0–1,76 ore
-
Aceste două categorii au reprezentat:
69,8% din timpul total de utilizare în timpul școlii.
Frecvența verificării telefonului
Adolescenții verificau telefonul frecvent pe parcursul zilei:
-
08:00: 7,83 verificări/oră (SD 7,26)
-
14:00: 10,20 verificări/oră (SD 8,21)
În total:
-
64,46 verificări/zi de școală (SD 32,83)
-
interval 13,25 – 143,5 verificări.
Relația cu controlul cognitiv
Frecvența verificării telefonului a fost asociată cu scoruri mai mici d′, indicând control cognitiv mai redus.
Rezultatul statistic:
-
F1,27 = 4,87
-
P = 0,04
-
η² = 0,15
În schimb:
-
timpul total de utilizare al telefonului nu a fost asociat cu controlul cognitiv
-
F1,27 = 0,17
-
P = 0,68
-
Acest rezultat sugerează că fragmentarea atenției prin verificări repetate este mai importantă decât durata totală a utilizării.
Concluzii
Acest studiu arată că smartphone-urile sunt utilizate constant în timpul orelor de școală, adolescenții petrecând în medie peste două ore pe telefon în timpul programului școlar.
Rezultatele indică faptul că:
-
verificarea frecventă a telefonului este asociată cu control cognitiv redus;
-
smartphone-ul reprezintă o sursă persistentă de distragere a atenției în mediul educațional.
Autorii subliniază necesitatea:
-
politicilor școlare privind utilizarea smartphone-ului,
-
programelor de educație digitală,
-
strategiilor care vizează comportamentele de verificare compulsivă a telefonului, nu doar timpul total petrecut pe ecran.
Image by freepik
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Rolul esențial al răspunsului social în dezvoltarea limbajului la sugari (studiu pe cinteze și bebeluși)
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Displaziile acromelice la copii: 5 variante genetice noi și caracteristici clinice distinctive
- Expunerea la natură poate susține sănătatea psihologică a copiilor defavorizați, arată o analiză a literaturii științifice
- Consimțământul minorilor și testarea pentru ITS/HIV la adolescenți: Importanța cunoștințelor legale
- Alimentația selectivă în autism modifică bacteriile intestinale și favorizează inflamația
- Praguri mai scăzute de transfuzie plachetară la nou-născuți reduc numărul de transfuzii fără a crește riscul de deces sau hemoragie majoră
- Febra la copii: când tratezi acasă și când mergi urgent la medic — ghid complet pentru părinți
- Fluid balansat sau ser fiziologic 0,9% — nicio diferență în șocul septic pediatric: studiu NEJM pe 9.041 de copii din 5 țări
- Scala PaPaS adaptată în spaniolă permite screeningul precoce al copiilor care necesită îngrijiri paliative — validare culturală în Argentina
- Soluția de rehidratare orală standard OMS poate fi mai sigură decât ReSoMal în malnutriția acută severă cu diaree și deshidratare — trial GASTROSAM
- Hipotermia la copiii din departamentul de urgențe — asociere semnificativă cu mortalitatea intraspitalicească
- Variabilitatea frecvenței cardiace la nou-născuți cu transpoziție de vase mari nu prezice dezvoltarea neurologică
- Tractul respirator la copiii cu transplant de celule stem: plămânii și nasul au microbiome distincte
- Testul de 3 minute pe treaptă prezice sănătatea cardiometabolică la copiii cu factori de risc
- Capacitatea funcțională la pacienții Fontan: forța musculară și compoziția corporală ca predictori extracardaci
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
