Utilizarea problematică a ecranelor în adolescența timpurie și impactul asupra sănătății mintale, somnului și consumului de substanțe

Un studiu realizat în cadrul Adolescent Brain Cognitive Development Study (ABCD) și publicat la data de 11 februarie 2026 în American Journal of Preventive Medicine a analizat relația dintre utilizarea problematică a ecranelor și sănătatea mintală, somnul și inițierea consumului de substanțe la adolescenți cu vârste de 11–12 ani din Statele Unite. Cercetarea arată că utilizarea problematică, de tip adictiv, a telefoanelor mobile, rețelelor sociale și jocurilor video este asociată cu rezultate nefavorabile la un an distanță.

Rezumat 

• Utilizarea problematică a telefoanelor mobile și a rețelelor sociale este asociată prospectiv cu simptome depresive, comportamente suicidare, tulburări de somn și inițierea consumului de alcool, tutun și canabis.

• Utilizarea problematică a jocurilor video este asociată cu depresie, deficite de atenție, comportamente opoziționale, comportamente suicidare și somn insuficient, dar nu cu inițierea consumului de substanțe.

• Asocierile persistă după ajustarea pentru factori sociodemografici și pentru nivelul inițial al simptomelor.

• Adolescența timpurie apare ca o fereastră critică pentru intervenție preventivă.

Context

Timpul petrecut în fața ecranelor crește semnificativ în adolescența timpurie, tendință accentuată în perioada pandemiei de COVID-19. Dincolo de durata utilizării, un interes tot mai mare este acordat utilizării problematice a ecranelor, definită prin simptome asemănătoare dependenței: preocupare excesivă, pierderea controlului, utilizare compulsivă și interferență cu funcționarea zilnică.

Majoritatea tulburărilor de sănătate mintală debutează în adolescență: aproximativ o treime până la vârsta de 14 ani și jumătate până la 18 ani. Tulburările de somn sunt strâns legate de sănătatea mintală, atât ca factori de risc, cât și ca manifestări clinice, iar consumul de substanțe apare frecvent în comorbiditate.

Până recent, majoritatea studiilor au fost:

• transversale,

• realizate la adolescenți mai mari sau adulți,

• concentrate pe timpul de ecran, nu pe utilizarea problematică.

Acest studiu a fost conceput explicit pentru a acoperi aceste lacune.

Despre studiul actual

Design și populație

• Tipul studiului: cohortă prospectivă

• Sursa datelor: Adolescent Brain Cognitive Development Study, follow-up Anul 2 (2018–2020) și Anul 3

• Număr participanți: 8.119 adolescenți

• Vârsta medie: 12,04 ani

• Sex: 47,5% fete

• Diversitate rasială/etnică: 43,8% non-albi

Au fost incluși participanți cu date complete sociodemografice, care au raportat utilizarea cel puțin a unui tip de ecran și au avut date disponibile pentru cel puțin un rezultat evaluat.

Evaluarea utilizării problematice a ecranelor

• Utilizarea problematică a telefonului mobil

  • Chestionar cu 8 itemi

  • Scor mediu: 3,08 ± 1,10

  • Consistență internă bună (Cronbach α = 0,84)

• Utilizarea problematică a rețelelor sociale

  • Chestionar cu 6 itemi

  • Scor mediu: 1,84 ± 0,89

  • Cronbach α = 0,80

• Utilizarea problematică a jocurilor video

  • Chestionar cu 6 itemi

  • Scor mediu: 2,09 ± 1,06

  • Cronbach α = 0,80

Scorurile au fost tratate ca variabile continue, neexistând praguri validate clinic pentru aceste instrumente.

Rezultate evaluate

• Sănătate mintală: scalele DSM orientate din Child Behavior Checklist

  • Depresive, anxioase, somatice

  • Deficit de atenție

  • Opoziționale și de conduită

• Comportamente suicidare: evaluare clinică standardizată

• Somn:

  • Durata medie a somnului

  • Tulburări de somn (scor ≥39 pe scala standardizată)

• Consum de substanțe: inițierea consumului de alcool, tutun, canabis sau orice substanță

Analiza statistică

• Modele de regresie liniară și logistică, ajustate pentru:

  • sex, vârstă, rasă/etnie

  • venit familial, educația părinților

  • centru de studiu

  • nivelul inițial al fiecărui rezultat

• Corecție pentru testări multiple prin metoda Benjamini–Hochberg

Rezultate

Sănătate mintală

• Utilizarea problematică a telefonului mobil și a rețelelor sociale a fost asociată prospectiv cu scoruri mai mari pentru:

  • probleme depresive

  • probleme somatice

  • deficit de atenție

  • comportamente opoziționale

  • probleme de conduită

• Utilizarea problematică a jocurilor video a fost asociată cu:

  • probleme depresive

  • deficit de atenție

  • comportamente opoziționale

Nu s-a observat o asociere semnificativă cu anxietatea, posibil datorită vârstei tinere a cohortei.

Comportamente suicidare

• Toate cele trei tipuri de utilizare problematică a ecranelor au fost asociate cu probabilitate crescută de comportamente suicidare la un an distanță.

Somn

• Utilizarea problematică a tuturor tipurilor de ecrane a fost asociată cu:

  • durată mai scurtă a somnului

  • risc crescut de tulburări de somn

• 25,7% dintre adolescenți prezentau tulburări de somn la evaluarea din Anul 3.

Consum de substanțe

• Utilizarea problematică a telefonului mobil și a rețelelor sociale a fost asociată cu inițierea:

  • consumului de alcool (11,6%)

  • tutun (2,5%)

  • canabis (1,0%)

• Nu s-a identificat o asociere semnificativă între utilizarea problematică a jocurilor video și consumul de substanțe.

Deși mărimea efectelor a fost modestă, aceasta a depășit efectele raportate anterior pentru simplul timp petrecut în fața ecranelor.

Concluzii

Utilizarea problematică a ecranelor în adolescența timpurie este asociată prospectiv cu o gamă largă de rezultate nefavorabile de sănătate mintală, tulburări de somn și inițiere a consumului de substanțe. Adolescența timpurie apare ca o perioadă-cheie pentru intervenții preventive, iar accentul ar trebui să se mute de la simpla cuantificare a timpului de ecran la identificarea utilizării problematice.