Reevaluarea testelor de citire la grădiniță: implementarea deficitară reduce eficiența identificării timpurii a dificultăților de lectură

Un studiu realizat de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), publicat la 29 octombrie 2025 în revista Annals of Dyslexia, arată că testele de citire aplicate copiilor la intrarea în grădiniță, menite să depisteze precoce dificultățile de lectură, sunt adesea implementate ineficient. Echipa condusă de profesorul John Gabrieli, specialist în neuroștiințe cognitive la McGovern Institute for Brain Research, și cercetătoarea Ola Ozernov-Palchik, a constatat că lipsa formării adecvate a cadrelor didactice și condițiile improprii de testare afectează semnificativ valoarea acestor instrumente.

Context

În ultimele două decenii, ratele de alfabetizare în Statele Unite au cunoscut o creștere modestă: în 1992, doar 29% dintre elevii de clasa a patra atingeau un nivel considerat „proficient” în citire, iar în 2022 procentul a urcat la 33%. Deși s-au introdus politici educaționale menite să identifice devreme copiii cu risc de dislexie sau alte dificultăți de lectură, impactul acestora rămâne limitat.

Screeningurile de citire — efectuate de obicei de două-trei ori pe an în clasele de grădiniță, întâi și a doua — evaluează abilități esențiale precum recunoașterea literelor și sunetelor, combinarea fonemelor și recunoașterea rimelor. Studiile anterioare au arătat că semnele unei posibile tulburări de citire apar încă din primele luni de grădiniță, iar intervențiile timpurii sunt cele mai eficiente în prevenirea instalării dislexiei.

Totuși, eficiența acestor teste depinde fundamental de calitatea instruirii profesorilor, de condițiile de administrare și de modul în care rezultatele sunt utilizate pentru planuri individualizate de intervenție.

Despre studiul actual

Cercetătorii MIT au realizat un sondaj la nivel național pentru a evalua modul concret în care testele de citire sunt aplicate în școli. Cu sprijinul National Center for Improving Literacy, echipa a colectat răspunsuri de la aproximativ 250 de cadre didactice din 39 de state americane, incluzând atât școli publice, cât și private, din medii urbane, suburbane și rurale.

Participanții — profesori de clasă și specialiști în lectură — au completat un chestionar detaliat privind:

• formarea profesională primită pentru aplicarea testelor,

• condițiile de administrare,

• analiza și utilizarea rezultatelor,

• experiențele în evaluarea copiilor vorbitori de alte limbi decât engleza (ELL).

Rezultatele au evidențiat probleme sistematice la fiecare nivel al procesului.

Rezultate

Lipsa de instruire adecvată

• 75% dintre cadrele didactice au raportat că au primit mai puțin de trei ore de instruire pentru administrarea testelor.

• 44% nu au beneficiat deloc de formare sau au primit mai puțin de o oră.

• În multe cazuri, profesorii au fost nevoiți să învețe autodidact, uneori cu ajutorul colegilor, iar noii angajați nu au primit deloc instruire formală.

Conform autoarei principale, Ola Ozernov-Palchik, în condiții ideale, ar trebui să existe:

„Un expert care să antreneze cadrele didactice, să le ofere exerciții practice, feedback și supervizare directă a procesului de evaluare – însă, în majoritatea cazurilor, nimic din acestea nu s-a întâmplat.”

Condiții improprii de testare

• 80% dintre profesori au raportat întreruperi frecvente în timpul testelor.

• 40% au fost nevoiți să realizeze evaluările în zone zgomotoase (de exemplu, pe holurile școlii).

• Peste 50% s-au confruntat cu probleme tehnice, mai ales în școlile cu elevi proveniți din medii socioeconomice dezavantajate (SES scăzut).

Aceste condiții reduc semnificativ fiabilitatea testelor și pot duce la identificări eronate ale copiilor cu dificultăți de lectură.

Evaluarea elevilor vorbitori de alte limbi (ELL)

Mulți profesori au semnalat lipsa de ghidaj în interpretarea rezultatelor la copiii care nu vorbesc fluent engleza. În consecință, aceștia sunt fie supra-diagnosticați, fie sub-diagnosticați în privința dificultăților de citire.

După cum subliniază Ozernov-Palchik:

„Studiul arată o confuzie majoră în ceea ce privește modul de evaluare a elevilor ELL. Acești copii nu primesc, în final, sprijinul adecvat de care ar avea nevoie.”

Lipsa utilizării practice a rezultatelor

Cea mai gravă concluzie a studiului este că rezultatele testelor nu duc, de cele mai multe ori, la intervenții educaționale concrete:

• Doar 44% dintre respondenți au menționat existența unui proces formal pentru elaborarea planurilor individualizate după screening.

Deși majoritatea cadrelor didactice recunosc importanța evaluărilor, ele consideră că testele, în forma actuală, nu produc schimbări reale în procesul de învățare.

Recomandări și perspective

Cercetătorii MIT propun o serie de măsuri pentru optimizarea implementării testelor de citire:

• Formare profesională extinsă și continuă pentru cadrele didactice, inclusiv supervizare și feedback.

• Spații dedicate și liniștite pentru administrarea testelor.

• Protocoale clare pentru elevii ELL, pentru a evita erorile de interpretare.

• Persoane desemnate la nivelul fiecărei școli pentru analiza datelor și coordonarea intervențiilor.

Profesorul John Gabrieli subliniază necesitatea unei abordări sistemice:

„Acest rezultat demonstrează cât de important este un cadru coerent pentru a transforma știința de bază despre cum învață copiii să citească într-o reală oportunitate educațională.”

În paralel, echipa MIT dezvoltă o platformă bazată pe inteligență artificială, destinată personalizării procesului de predare a citirii, care ar putea oferi elevilor sprijin individualizat în ariile unde întâmpină dificultăți.

Concluzii

Studiul MIT, finanțat de Schmidt Futures, Chan Zuckerberg Initiative (Reach Every Reader Project) și Halis Family Foundation, evidențiază un decalaj între intenția legislativă și realitatea din teren.

Testele de citire din grădiniță rămân un instrument valoros doar dacă sunt susținute de:

• formare riguroasă,

• condiții standardizate de aplicare,

• și folosirea efectivă a datelor pentru intervenții educaționale personalizate.

Fără aceste elemente, avertizează autorii, screeningurile riscă să devină o formalitate birocratică, pierzându-și scopul esențial: sprijinul real al copiilor aflați în dificultate de învățare a citirii.