O nouă metodă de a evalua efectele conținutului media asupra dezvoltării cerebrale la preșcolari

Expunerea la conținutul media consumat prin intermediul dispozitivelor digitale este tot mai prevalentă în viața copiilor, inclusiv din timpul perioadei de sugar, cu beneficii și riscuri deopotrivă pentru dezvoltarea/sănătatea lor.

Studiul de față a fost primul care a evaluat cu ajutorul imageriei cu rezonanță magnetică (IRM/RMN) influența formatului (audio, animație, ilustrație) conținutului media/al poveștii asupra rețelelor neuronale implicate, responsabile de limbaj, imagerie vizuală și învățarre la copiii de vărstă preșcolară.

Rezultatele studiului pilot au fost prezentte pentru prima dată în cadrul conferinței anuale a Societății Academice de Pediatrie 2018.

„Acest boom tehnologic din ultimele decenii a transformat radical experiența din copilărie a noilor generații cu dispozitivele digitale, de la TV și jocuri video, la accesul nelimitat de conținut media disponibil prin intermediul dispozitivelor portabile conectate sau nu la internet,” atrag atenția autorii cercetării.

„Ritmul alert de evoluție al tehnologiei a depășit capacitatea noastră de a cuantifica însă efectele benefice, sau din contră nocive, asupra dezvoltării copiilor, asupra relațiilor interumane, a abilității de învățare și asupra  stării de sănătate, alimentând numeroase frici și controverse printre părinți, educatori și profesioniști din sănătate.

Ratele obezității infantile cresc proporțional cu utilizarea dispozitivelor media 
ScreenQ este o platformă nouă menită să măsoare cantitatea de conținut media la indivizii cu vârstă pediatrică, în scop clinic, încorporând factori ce beneficiază de dovezi clinice și care sunt cunoscuți a influența aceste efecte, inclusiv accesul la dispozitivele digitale, frecvența și contextul utilizării (de exemplu, în timpul mesei), tipul de conținut (de exemplu, violent versus educațional) sau dacă asistă mai multe persoane în momentul utilizării dispozitivelor media”, punctează aceștia.

Cele mai importante concluzii fac referire la principiul Goldilocks, potrivit căruia:

• conținutul pur audio este „prea rece” pentru vârsta preșcolară, necesitând mai multe achiziții cognitive pentru a procesa povestea,
• în timp ce animația a fost „prea caldă”, redarea în succesiuni rapide a imaginilor statice pentru a crea iluzia mișcării solicitând prea puțin imaginația,
• ilustrațiile fiind „întocmai potrivite” deoarece reperele vizuale limitate impun asistența părinților, dar permite și încurajează chiar imageria activă și reflectarea la copii de vârstă pediatrică.

Autorii subliniază beneficiile ilustrațiilor la această vârstă, care ridică întrebări numeroase copiilor, la care părinții sau aprținătorii pot veni în timp util cu un răspuns și care au o influență pozitivă asupra dezvoltării cerebrale la micuți. Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă și susțin recomandările Asociației Americane de Pediatrie cu privire la limitarea expunerii copiilor la dispozitivele digitale, în favoarea cititului.

Noi recomandări de la Academia Americană de Pediatrie privind dispozitivele media digitale
Sursa: Science Daily