Masa corporală fără grăsime, asociată cu dezvoltarea neurocognitivă la copiii născuți extrem de prematur până la vârsta de 3 ani

Un studiu publicat în Pediatric Research la 11 noiembrie 2025, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină din Viena, a examinat legătura dintre compoziția corporală timpurie și dezvoltarea neurocognitivă la copiii născuți extrem de prematur, urmăriți până la vârsta de 3 ani. Analiza a demonstrat că masa corporală fără grăsime (fat-free mass – FFM), și nu masa de grăsime (fat mass – FM), reprezintă un predictor important al dezvoltării cognitive, lingvistice și motorii la această categorie de nou-născuți vulnerabili.

Context

Nașterea extrem de prematură, definită ca nașterea înainte de 28 de săptămâni de gestație, continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică, contribuind semnificativ la morbiditatea și mortalitatea neonatală. Progresele recente în îngrijirea prenatală și neonatală au îmbunătățit supraviețuirea acestor copii, însă riscul de tulburări neurologice și întârzieri de dezvoltare rămâne ridicat.

În perioada neonatală, când creșterea și dezvoltarea cerebrală sunt cele mai rapide, acești copii sunt deosebit de sensibili la deficite nutriționale. Mai multe studii anterioare au arătat că aportul proteic și energetic adecvat este esențial pentru dezvoltarea creierului, iar laptele matern oferă beneficii importante pentru neurodezvoltare și reducerea complicațiilor neonatale. Cu toate acestea, strategiile nutriționale optime pentru a susține creșterea armonioasă rămân insuficient definite.

Progresele tehnologice, precum pletismografia prin deplasarea aerului, permit o evaluare precisă a compoziției corporale (FFM și FM) și oferă o imagine mai fidelă asupra stării nutriționale și a dezvoltării organelor, inclusiv a creierului. Cercetări anterioare ale aceluiași grup de la Viena au demonstrat că o FFM mai mare la vârsta echivalentă termenului se corelează cu o dimensiune cerebrală mai mare, sugerând că FFM ar putea fi un indicator mai precis al dezvoltării neurologice decât parametrii antropometrici tradiționali (greutate, lungime, perimetru cranian).

Despre studiul actual

Studiul a inclus 105 sugari născuți înainte de 28 de săptămâni de gestație, între anii 2017 și 2021. La vârsta echivalentă termenului (aproximativ 40 de săptămâni de gestație), toți participanții au fost evaluați prin analiza compoziției corporale, iar dezvoltarea neurocognitivă a fost monitorizată la 1, 2 și 3 ani, folosind Scala Bayley-III pentru dezvoltarea sugarilor și copiilor mici, care evaluează domeniile cognitiv, lingvistic și motor.

Pentru a asigura o populație omogenă, copiii cu hemoragie intraventriculară de grad ≥ III au fost excluși. Rata de urmărire a fost excepțional de ridicată, de 98% (105 din 107 copii), ceea ce conferă robustețe rezultatelor.

Analizele statistice au inclus ajustări pentru factori de confuzie precum sexul, vârsta gestațională la naștere și durata nutriției parenterale. S-a calculat Z-Score pentru FFM și FM, iar corelațiile cu scorurile Bayley-III au fost evaluate longitudinal.

Rezultate

Rezultatele au arătat o asociere semnificativă și independentă între FFM Z-Score și scorurile mai ridicate la evaluările neurodezvoltării până la 3 ani:

• FFM Z-Score mai mare → scoruri mai mari la domeniile cognitiv, lingvistic și motor;

• FM Z-Score și indicatorii de creștere (greutate, lungime, perimetru cranian) nu au fost asociați semnificativ cu performanțele neurodezvoltării;

• Durata mai lungă a nutriției parenterale s-a asociat negativ cu scorurile de dezvoltare, sugerând efecte adverse posibile prin deficiențe nutriționale și tulburări metabolice;

• Creșterea postnatală deficitară (growth faltering) nu a fost un predictor fiabil al dezvoltării neurologice, în contrast cu FFM.

Copiii din cohortă au avut, în general, scoruri în limite normale la 1 an, însă o scădere moderată a scorurilor medii cognitive, lingvistice și motorii a fost observată la 2 și 3 ani, ceea ce sugerează apariția unor deficite subtile de dezvoltare odată cu creșterea complexității sarcinilor cognitive.

Cercetătorii subliniază că aceste rezultate confirmă rolul critic al masei corporale fără grăsime în neurodezvoltare, probabil prin reflectarea masei musculare, a volumului de apă și a altor componente metabolice esențiale pentru creșterea cerebrală.

Discuție

Rezultatele se aliniază cu datele anterioare care arată că FFM este un indicator mai bun al dezvoltării cerebrale decât parametrii antropometrici clasici. Într-un studiu anterior al aceluiași grup, FFM s-a asociat semnificativ cu volumul cerebral măsurat prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM). Alte cercetări, precum cele ale lui Ramel și colab., au raportat rezultate similare la cohorte mai mici de prematuri.

Autorii sugerează că masa de grăsime (FM) nu reflectă în mod direct creșterea creierului, ci mai degrabă acumularea de țesut adipos, care ar putea avea chiar efecte negative pe termen lung asupra metabolismului lipidic și cardiovascular. În acest studiu, valorile FM s-au situat în intervalul normal (mediana 1,0; IQR 0,4–1,7), fără indicii de risc metabolic imediat.

În absența unor date nutriționale detaliate, autorii presupun că aportul proteic și energetic a fost adecvat la copiii cu FFM mai mare. Totuși, studiile clinice randomizate (RCT) sunt necesare pentru a demonstra cauzalitatea și pentru a determina strategiile nutriționale optime – incluzând raportul proteine/energie, momentul inițierii alimentației enterale și durata nutriției parenterale.

O altă observație importantă este că, deși creșterea în greutate sau perimetrul cranian sunt parametri tradițional urmăriți în neonatologie, aceștia nu oferă o imagine completă a stării nutriționale și a dezvoltării cerebrale, fiind influențați de factori multipli (boli intercurente, infecții, factori genetici). În schimb, analiza compoziției corporale oferă o perspectivă mai precisă și personalizată asupra dezvoltării individuale.

Autorii consideră că monitorizarea periodică a FFM la prematurii extremi ar trebui integrată în practica clinică, pentru a ghida intervențiile nutriționale personalizate și pentru a sprijini dezvoltarea neurocognitivă optimă.

Concluzii

Acest studiu, unul dintre cele mai ample efectuate pe o populație de copii născuți extrem de prematur, demonstrează că:

• Masa corporală fără grăsime (FFM) la vârsta echivalentă termenului reprezintă un predictor independent și semnificativ al dezvoltării cognitive, lingvistice și motorii până la vârsta de 3 ani;

• Masa de grăsime (FM) și creșterea postnatală deficitară nu prezintă o asociere semnificativă cu neurodezvoltarea;

• Durata nutriției parenterale are o corelație negativă cu dezvoltarea neurocognitivă;

• Evaluarea compoziției corporale este un instrument valoros pentru monitorizarea stării nutriționale și pentru personalizarea intervențiilor nutriționale la nou-născuții extrem de prematuri.

Aceste rezultate oferă o direcție clară pentru viitoarele cercetări clinice și susțin importanța acumulării timpurii a masei corporale fără grăsime ca element central al strategiilor nutriționale destinate îmbunătățirii dezvoltării cerebrale și funcționale a copiilor născuți extrem de prematur.