Jucăriile conversaționale cu inteligență artificială pentru copiii mici ar trebui reglementate mai strict, avertizează un studiu de la Cambridge

O cercetare realizată la University of Cambridge È™i publicată în Apollo – University of Cambridge Repository la data de 13 martie 2026 a analizat implicaÈ›iile jucăriilor bazate pe inteligență artificială generativă pentru copiii cu vârsta de până la 5 ani. Cercetarea arată că, deÈ™i aceste jucării pot avea un anumit potenÈ›ial pentru susÈ›inerea limbajului È™i comunicării, ele pot răspunde inadecvat la emoÈ›iile copiilor, pot funcÈ›iona slab în jocul social È™i simbolic È™i ridică probleme importante de siguranță psihologică, confidenÈ›ialitate È™i echitate socială.

Rezumat

• Un raport al University of Cambridge cere reglementare mai strictă È™i introducerea unor standarde noi de siguranță pentru jucăriile cu inteligență artificială care conversează cu copiii mici.

• Studiul este prezentat ca prima analiză sistematică a modului în care jucăriile conversaÈ›ionale bazate pe inteligență artificială generativă pot influenÈ›a dezvoltarea copiilor în perioada critică de până la 5 ani.

• Cercetarea a inclus observaÈ›ii È™tiinÈ›ifice structurate asupra interacÈ›iunii dintre copii È™i o jucărie conversaÈ›ională cu inteligență artificială.

• Au fost implicaÈ›i 14 copii înregistraÈ›i video în timpul jocului cu o jucărie moale bazată pe inteligență artificială generativă, numită Gabbo.

• Au fost consultaÈ›i practicieni din educaÈ›ia timpurie, iar activitățile de cercetare au inclus È™i grupuri de discuÈ›ie, ateliere È™i contribuÈ›iile a 19 lideri din sectorul caritabil pentru copii.

• Rezultatele sugerează că aceste jucării pot fi percepute drept prieteni sau companioni de învățare, însă pot favoriza apariÈ›ia unor relaÈ›ii de tip parazocial (relaÈ›iile parazociale sunt legături emoÈ›ionale unilaterale, în care o persoană simte apropiere, ataÈ™ament, încredere sau afecÈ›iune față de o figură care nu are o relaÈ›ie reală reciprocă cu ea).

• Jucăriile au prezentat dificultăți în înÈ›elegerea emoÈ›iilor, în conversaÈ›ia fluidă, în jocul social È™i în jocul de prefacere, toate fiind elemente esenÈ›iale în dezvoltarea timpurie.

• Aproape 50% dintre practicienii din educaÈ›ia timpurie au declarat că nu È™tiu unde să găsească informaÈ›ii de încredere despre siguranÈ›a inteligenÈ›ei artificiale pentru copiii mici, iar 69% au afirmat că domeniul are nevoie de mai multă îndrumare.

Context

Jucăriile bazate pe inteligență artificială generativă sunt promovate tot mai frecvent ca prieteni, companioni educaÈ›ionali sau instrumente de sprijin pentru învățare. Cu toate acestea, impactul lor asupra dezvoltării copiilor în primii ani de viață a fost, potrivit autorilor, abia foarte puÈ›in studiat.

Această perioadă timpurie, până în jurul vârstei de 5 ani, este una critică pentru dezvoltarea limbajului, reglării emoÈ›ionale, relaÈ›iilor sociale È™i jocului simbolic. Tocmai de aceea, felul în care un copil interacÈ›ionează cu un dispozitiv care simulează conversaÈ›ia umană È™i validarea emoÈ›ională poate avea implicaÈ›ii importante.

Raportul porneÈ™te de la îngrijorarea că aceste jucării nu sunt întotdeauna dezvoltate având în vedere siguranÈ›a psihologică a copilului. În plus, faptul că sunt promovate ca „prieteni” poate influenÈ›a modul în care copiii înÈ›eleg noÈ›iunea de prietenie, într-un moment în care această idee este încă în formare.

Despre studiul actual

Cine a realizat cercetarea

Studiul face parte din proiectul AI in the Early Years, desfășurat la Faculty of Education din cadrul University of Cambridge. Cercetarea a fost comandată de organizația caritabilă pentru combaterea sărăciei infantile The Childhood Trust și a fost realizată de cercetători din cadrul Play in Education, Development and Learning (PEDAL) Centre.

Autorii menționați ai raportului sunt E. Goodacre și J. Gibson.

Obiectivul studiului

Scopul a fost evaluarea modului în care jucăriile cu inteligență artificială generativă, capabile de conversaÈ›ii asemănătoare celor umane, pot influenÈ›a dezvoltarea copiilor mici È™i ce riscuri sau oportunități percep adulÈ›ii implicaÈ›i în creÈ™terea È™i educarea acestora.

Cercetarea s-a concentrat în special asupra copiilor proveniÈ›i din zone cu nivel ridicat de dezavantaj socio-economic, ceea ce adaugă È™i o dimensiune importantă legată de inegalități È™i diviziunea digitală.

Designul studiului

Proiectul a avut o durată de un an È™i a fost conceput deliberat la scară mică, pentru a permite observaÈ›ii detaliate È™i surprinderea unor nuanÈ›e care, potrivit autorilor, ar putea fi ratate în studii mai ample.

Metodologia a inclus mai multe componente:

1. Sondaj în rândul educatorilor din educaÈ›ia timpurie

Cercetătorii au aplicat un sondaj pentru a explora:

• atitudinile profesioniÈ™tilor față de jucăriile cu inteligență artificială;

• posibilele beneficii percepute;

• îngrijorările legate de siguranță, protecÈ›ia datelor È™i utilizare.

2. Grupuri de discuție și ateliere

Au fost organizate:

• grupuri de discuÈ›ie;

• ateliere cu practicieni din educaÈ›ia timpurie;

• sesiuni care au inclus È™i 19 lideri ai unor organizaÈ›ii caritabile pentru copii.

Aceste activități au fost folosite pentru a explora mai profund percepțiile profesioniștilor asupra impactului acestor jucării.

3. ObservaÈ›ie directă a interacÈ›iunii copil–jucărie

În colaborare cu organizaÈ›ia caritabilă Babyzone, cercetătorii au realizat înregistrări video cu 14 copii în centre pentru copii din Londra, în timp ce aceÈ™tia se jucau cu o jucărie moale conversaÈ›ională numită Gabbo, dezvoltată de Curio Interactive.

4. Interviuri post-sesiune

După sesiunile de joc, cercetătorii au intervievat:

• fiecare copil;

• câte un părinte.

Pentru a sprijini conversația cu copiii, a fost folosită și o activitate de desen.

Rezultate

Percepția adulților: potențial educațional, dar și multe rezerve

Majoritatea părinÈ›ilor È™i educatorilor au considerat că jucăriile cu inteligență artificială ar putea contribui la dezvoltarea abilităților de comunicare ale copiilor. Unii părinÈ›i s-au arătat chiar entuziasmaÈ›i de potenÈ›ialul lor educaÈ›ional. Unul dintre ei a declarat: „Dacă este pusă în vânzare, vreau să o cumpăr.”

Această receptivitate sugerează că, pentru o parte dintre adulÈ›i, ideea unei jucării care conversează È™i oferă stimulare verbală poate părea atractivă, mai ales în contextul dezvoltării limbajului.

TotuÈ™i, beneficiile potenÈ›iale au fost contrabalansate de numeroase îngrijorări.

Relațiile parazociale: copiii pot percepe jucăria ca pe un prieten real

Una dintre cele mai importante preocupări a fost riscul ca micii utilizatori să dezvolte relații parazociale cu jucăria. Acest tip de relație presupune un atașament emoțional față de o entitate care nu poate răspunde autentic, deși poate crea impresia de reciprocitate.

Observațiile directe au susținut această temere. Copiii:

• au îmbrățiÈ™at jucăria;

• au sărutat-o;

• i-au spus că o iubesc;

• în cazul unui copil, au sugerat chiar că s-ar putea juca împreună de-a v-aÈ›i ascunselea.

Cercetătoarea Dr. Emily Goodacre a subliniat că aceste reacÈ›ii pot reflecta È™i imaginaÈ›ia bogată a copiilor mici. Cu toate acestea, ea a atras atenÈ›ia asupra posibilității apariÈ›iei unei relaÈ›ii nesănătoase cu o jucărie despre care copilul poate crede că „îl iubeÈ™te înapoi, dar nu o face”.

Această observaÈ›ie este deosebit de importantă deoarece copiii de această vârstă sunt abia la începutul înÈ›elegerii noÈ›iunii de prietenie. Dacă o jucărie bazată pe inteligență artificială afirmă sau sugerează că este „prietena” copilului, aceasta poate influenÈ›a modul în care copilul interpretează relaÈ›iile afective È™i sprijinul emoÈ›ional.

Răspunsuri emoționale inadecvate

Unul dintre cele mai sensibile rezultate ale studiului privește capacitatea acestor jucării de a gestiona comunicarea emoțională.

Dr. Goodacre avertizează că jucăriile conversaÈ›ionale pot încuraja copiii să vorbească despre sentimente È™i nevoi, poate chiar în loc să le împărtășească unui adult. Problema este că aceste sisteme pot:

• interpreta greÈ™it emoÈ›iile;

• răspunde neadecvat;

• lăsa copilul fără confort emoÈ›ional.

Un exemplu prezentat în raport este reacÈ›ia jucăriei după ce un copil de 5 ani i-a spus: „Te iubesc”. În locul unui răspuns adecvat contextului relaÈ›ional È™i afectiv, jucăria a răspuns: „Ca reamintire prietenoasă, vă rugăm să vă asiguraÈ›i că interacÈ›iunile respectă ghidurile furnizate. Spune-mi cum doreÈ™ti să continui.”

Răspunsul este remarcabil prin caracterul său formal, impersonal și complet nepotrivit pentru nivelul emoțional al unui copil mic.

Un alt exemplu priveÈ™te un copil de 3 ani care i-a spus jucăriei: „Sunt trist.” Jucăria a înÈ›eles greÈ™it È™i a răspuns: „Nu-È›i face griji! Sunt un mic robot fericit. Să continuăm distracÈ›ia. Despre ce să vorbim mai departe?”

Autorii notează că acest tip de răspuns ar fi putut transmite copilului semnalul că tristețea sa nu este importantă. Din perspectivă dezvoltativă, aceasta este o problemă majoră, deoarece validarea și recunoașterea emoțiilor reprezintă elemente centrale ale reglării afective timpurii.

Probleme de conversație și frustrare la copii

Studiul arată că mulÈ›i copii au întâmpinat dificultăți în interacÈ›iunea conversaÈ›ională cu jucăria. Printre problemele observate s-au numărat:

• ignorarea întreruperilor copilului;

• confundarea vocii părintelui cu vocea copilului;

• lipsa unui răspuns la afirmaÈ›ii aparent importante despre stări afective;

• dificultăți generale în menÈ›inerea unei conversaÈ›ii fireÈ™ti.

Mai mulÈ›i copii au devenit vizibil frustraÈ›i atunci când jucăria părea că nu îi ascultă. Acest detaliu este important, deoarece relaÈ›ia cu o jucărie comercializată ca partener de conversaÈ›ie poate crea aÈ™teptări pe care tehnologia nu le poate satisface în mod constant.

Performanță slabă în jocul social È™i în jocul de prefacere

Autorii au constatat că jucăriile cu inteligență artificială generativă au performat slab È™i în două forme esenÈ›iale de joc în copilăria timpurie:

• jocul social, care implică mai mulÈ›i copii È™i/sau adulÈ›i;

• jocul de prefacere, adică jocul simbolic sau imaginar.

Aceste tipuri de joc sunt esențiale pentru dezvoltarea:

• competenÈ›elor sociale;

• flexibilității cognitive;

• limbajului;

• înÈ›elegerii perspectivelor altora;

• creativității.

Un exemplu concret prezentat în raport este cel al unui copil de 3 ani care i-a oferit jucăriei un cadou imaginar. În loc să intre în logica jocului simbolic, jucăria a răspuns: „Nu pot deschide cadoul”, după care a schimbat subiectul.

Această incapacitate de a participa natural la jocul de prefacere sugerează o limitare importantă a acestor produse în raport cu nevoile reale ale copilului mic.

Probleme de confidențialitate și transparență

MulÈ›i părinÈ›i È™i-au exprimat îngrijorarea în legătură cu:

• ce informaÈ›ii ar putea înregistra jucăria;

• unde sunt stocate aceste date;

• cine are acces la ele.

Cercetătorii notează că, în procesul de selecÈ›ie a unei jucării pentru studiu, au constatat că practicile de confidenÈ›ialitate ale multor astfel de produse sunt neclare sau lipsite de detalii importante.

Această observație susține apelul autorilor pentru:

• politici de confidenÈ›ialitate mai transparente;

• controale mai stricte privind accesul terÈ›ilor la modelele de inteligență artificială;

• etichetare mai clară, care să permită familiilor să judece dacă o jucărie este adecvată pentru copil.

Lipsa de ghidaj pentru profesioniști

Datele sondajului în rândul practicienilor din educaÈ›ia timpurie au arătat È™i un deficit important de informaÈ›ie instituÈ›ională:

• aproape 50% au declarat că nu È™tiu unde să găsească informaÈ›ii de încredere despre siguranÈ›a inteligenÈ›ei artificiale pentru copiii mici;

• 69% au afirmat că domeniul are nevoie de mai multă îndrumare.

Pe lângă acest vid de orientare, practicienii au mai ridicat probleme legate de:

• protecÈ›ia copilului;

• siguranță;

• costuri È™i accesibilitate;

• riscul ca aceste tehnologii să accentueze diviziunea digitală.

Ce recomandă autorii

Autorii consideră că o reglementare mai clară ar putea răspunde multora dintre preocupările identificate. Ei recomandă:

• limitarea modului în care jucăriile încurajează copiii să se împrietenească cu ele sau să li se confeseze;

• politici de confidenÈ›ialitate mai transparente;

• controale mai stricte asupra accesului terÈ›ilor la modelele de inteligență artificială;

• testarea produselor cu copii înainte de lansare;

• consultarea specialiÈ™tilor în protecÈ›ia copilului înainte de comercializare;

• introducerea unor noi standarde de etichetare È™i a unor marcaje de siguranță.

Profesorul Jenny Gibson a subliniat că o temă recurentă în grupurile de discuÈ›ie a fost neîncrederea în companiile tehnologice de a acÈ›iona corect în mod voluntar. În acest context, autorii consideră că standardele clare, robuste È™i reglementate ar putea creÈ™te semnificativ încrederea consumatorilor.

Recomandări pentru părinți

Raportul îi încurajează pe părinÈ›i:

• să cerceteze atent jucăriile cu inteligență artificială generativă înainte de cumpărare;

• să se joace împreună cu copilul atunci când aceste produse sunt utilizate;

• să creeze ocazii de discuÈ›ie despre ceea ce spune jucăria È™i despre cum se simte copilul;

• să păstreze astfel de jucării în spaÈ›ii comune ale casei, unde interacÈ›iunile pot fi monitorizate.

Aceste recomandări au rolul de a reduce riscul ca jucăria să devină un substitut pentru sprijinul emoțional oferit de adulți sau o sursă nesupravegheată de influență relațională.

Concluzii

Raportul de la Cambridge sugerează că jucăriile conversaÈ›ionale cu inteligență artificială generativă nu pot fi evaluate doar prin prisma noutății tehnologice sau a promisiunii educaÈ›ionale. În forma actuală, ele par să aibă limite clare în înÈ›elegerea emoÈ›iilor, în conversaÈ›ia adaptată copilului È™i în participarea la jocurile esenÈ›iale pentru dezvoltarea timpurie.

În acelaÈ™i timp, studiul nu exclude complet posibilitatea ca aceste jucării să poată susÈ›ine anumite componente ale dezvoltării, în special limbajul È™i comunicarea, însă mesajul central este unul de prudență. În absenÈ›a unor standarde ferme de siguranță, a unei transparenÈ›e reale privind datele È™i a unor evaluări centrate pe copil, utilizarea acestor produse la vârste foarte mici poate implica riscuri relevante pentru dezvoltarea emoÈ›ională, relaÈ›iile sociale È™i echitatea accesului.