Durata somnului la adolescenți continuă să scadă: analiza datelor naționale arată o creștere alarmantă a privării severe de somn

Un studiu realizat la University of Connecticut School of Medicine și publicat în jurnalul JAMA la 2 martie 2026 a analizat evoluția duratei somnului la adolescenții din Statele Unite folosind datele naționale din Youth Risk Behavior Survey. Cercetarea arată că privarea de somn la adolescenți s-a agravat semnificativ în ultimii 15 ani, cu o creștere notabilă a proporției celor care dorm mai puțin de 5 ore pe noapte.

Idei principale

• Proporția adolescenților cu somn insuficient a crescut de la 68,9% în 2007 la 76,8% în 2023.
• Mai mult de 50% dintre adolescenți raportează în prezent mai puțin de 5 ore de somn pe noapte.
• Proporția celor care dorm suficient (≥8 ore) a scăzut de la peste 30% în 2007 la sub 25% în 2023.
• Creșterea privării de somn a fost observată în toate subgrupurile demografice și comportamentale.
• Privarea severă de somn este asociată cu depresie, anxietate, performanță academică scăzută și risc metabolic crescut.
• Autorii sugerează că factori structurali și sociali, precum programul școlar sau utilizarea mediilor digitale, contribuie la această tendință.

Context

Problema somnului insuficient la adolescenți nu este nouă. Literatura medicală a semnalat acest fenomen încă de la începutul secolului XX. De exemplu, un studiu publicat în 1905 în The Lancet, care analiza durata somnului la elevii din internatele britanice, atrăgea atenția asupra impactului iluminatului artificial asupra programului de somn al adolescenților.

În deceniile următoare, preocupările publice s-au concentrat asupra altor factori sociali. În anii 1950, radio-ul și televiziunea erau considerate principalele cauze ale culcatului târziu. În ultimele decenii, cercetările au asociat durata scurtă a somnului cu:

• suprastimulare digitală
• probleme de sănătate mintală
• accidente
• dificultăți academice
• tulburări metabolice

Organizații medicale precum American Academy of Sleep Medicine și American Academy of Pediatrics recomandă ca adolescenții între 13 și 18 ani să doarmă între 8 și 10 ore pe noapte. Cu toate acestea, datele epidemiologice sugerează că majoritatea adolescenților nu ating această durată.

Despre studiu

Sursele de date

Studiul s-a bazat pe analiza datelor din Youth Risk Behavior Survey (YRBS), un sistem de monitorizare realizat de Centers for Disease Control and Prevention care colectează periodic informații reprezentative la nivel național despre comportamentele de risc ale adolescenților din Statele Unite.

Analiza a inclus date colectate pe o perioadă de 16 ani (2007–2023), permițând evaluarea evoluției pe termen lung a duratei somnului.

Obiectivele cercetării

Autorii au urmărit două obiective principale:

• evaluarea tendințelor naționale privind somnul insuficient la adolescenți;
• determinarea dacă aceste tendințe diferă între subgrupuri caracterizate de factori de risc comportamentali.

Factorii comportamentali analizați au inclus:

• utilizarea mediilor digitale
• simptome de sănătate mintală
• consumul de substanțe
• sedentarismul
• expunerea la violență sau victimizare

Rezultate

Creșterea privării de somn

Analiza a evidențiat o creștere constantă a prevalenței somnului insuficient la adolescenți în perioada studiată.

• 2007: 68,9% dintre adolescenți dormeau mai puțin decât recomandările.
• 2023: proporția a crescut la 76,8%.

Creșterea a fost determinată în principal de creșterea cazurilor de somn foarte scurt, definit ca ≤5 ore pe noapte.

Reducerea somnului adecvat

În paralel, proporția adolescenților care dorm suficient a scăzut semnificativ:

• 2007: peste 30% dintre adolescenți dormeau cel puțin 8 ore pe noapte;
• 2023: proporția a scăzut la sub 25%.

Tendințe uniforme în populație

Creșterea privării de somn a fost observată în mod consistent în toate subgrupurile analizate, inclusiv:

• adolescenți cu simptome depresive
• adolescenți fără probleme psihologice raportate
• adolescenți cu consum de substanțe
• adolescenți fără comportamente de risc
• adolescenți cu utilizare intensă a ecranelor
• adolescenți cu utilizare redusă a mediilor digitale

Această distribuție uniformă sugerează că fenomenul este determinat de factori structurali la nivel societal, nu doar de comportamente individuale.

Consecințe asupra sănătății

Somnul foarte scurt la adolescenți este asociat cu multiple efecte adverse asupra sănătății:

• tulburări de reglare emoțională
• anxietate și depresie
• performanță academică scăzută
• dezvoltare neurocognitivă afectată
• creșterea riscului de obezitate
• creșterea riscului de diabet

Factori structurali implicați

Programul școlar

Un factor major identificat este ora de începere a programului școlar. În perioada pubertății apare o modificare fiziologică a ritmului circadian, determinată de modificarea secreției de melatonină, care face dificilă adormirea înainte de ora 23:00.

Din acest motiv, organizațiile pediatrice recomandă ca liceele să înceapă cursurile la 08:30 sau mai târziu.

Studii intervenționale au arătat că amânarea orei de începere a cursurilor cu aproximativ o oră este asociată cu:

• durată mai mare a somnului
• reducerea simptomelor depresive

Mediile digitale

Utilizarea dispozitivelor digitale înainte de culcare reprezintă un alt factor important. Ecranele pot influența somnul prin două mecanisme:

• lumina albastră care întârzie secreția de melatonină;
• stimularea cognitivă generată de rețele sociale, jocuri sau videoclipuri.

Studiile longitudinale arată că utilizarea mediilor digitale în intervalul de două ore înainte de culcare este asociată cu întârzierea adormirii și reducerea duratei totale a somnului.

Concluzii

Analiza datelor naționale arată că privarea de somn la adolescenți reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în creștere. Creșterea proporției adolescenților care dorm foarte puțin sugerează că factorii determinanți sunt în mare măsură structurali și legați de organizarea socială

Autorii subliniază necesitatea unor intervenții la nivel de sistem, care să includă:

• modificarea orelor de începere a programului școlar;
• reducerea cerințelor academice sau extracurriculare din timpul serii;
• reglementarea designului platformelor digitale pentru a reduce stimularea nocturnă;
• implicarea clinicianilor în screeningul problemelor de somn la adolescenți.

O abordare coordonată între școli, familii, clinicieni și autorități publice ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății somnului și la reducerea impactului negativ asupra sănătății mintale, performanței academice și sănătății fizice a adolescenților.