Consumul de alimente ultraprocesate la vârsta de 3 ani este asociat cu mai multe probleme comportamentale la 5 ani
Un studiu realizat la University of Toronto, în cadrul CHILD Cohort Study, și publicat în JAMA Network Open la 3 martie 2026 a analizat relația dintre consumul de alimente ultraprocesate la vârsta de 3 ani și dezvoltarea comportamentală la 5 ani. Cercetarea arată că un aport mai mare de alimente ultraprocesate este asociat cu simptome comportamentale și emoționale mai accentuate în perioada preșcolară.
Rezumat
-
Aproximativ 45,5% din aportul energetic zilnic al copiilor la 3 ani provenea din alimente ultraprocesate.
-
Fiecare creștere cu 10% a energiei provenite din alimente ultraprocesate s-a asociat cu scoruri mai mari ale problemelor comportamentale.
-
La vârsta de 5 ani, scorurile medii pentru comportament au fost:
-
44,6 pentru simptome internalizante
-
39,6 pentru simptome externalizante
-
41,2 pentru scorul total comportamental.
-
-
Înlocuirea statistică a 10% din energia provenită din alimente ultraprocesate cu alimente minim procesate s-a asociat cu scoruri comportamentale mai mici.
-
Băuturile îndulcite artificial sau cu zahăr au prezentat cele mai puternice asocieri cu simptomele comportamentale.
Context
Primii ani de viață reprezintă o perioadă critică pentru dezvoltarea comportamentală și emoțională a copilului. În această etapă pot apărea:
-
Simptome internalizante – anxietate, retragere socială, depresie
-
Simptome externalizante – agresivitate, hiperactivitate, probleme de conduită
Aceste manifestări timpurii sunt considerate predictori ai problemelor de sănătate mintală din adolescență și maturitate.
În paralel, alimentele ultraprocesate domină alimentația modernă, fiind formulate industrial pentru gust intens, durată mare de păstrare și cost redus. În Canada, acestea furnizează aproximativ 48% din aportul energetic zilnic al copiilor preșcolari.
Studiile anterioare au asociat consumul ridicat de alimente ultraprocesate cu:
-
obezitate
-
boli cardiometabolice
-
simptome depresive și anxioase
Totuși, datele privind efectele asupra dezvoltării comportamentale în copilăria timpurie erau limitate.
Despre studiul actual
Designul studiului
Cercetarea a fost realizată în cadrul CHILD Cohort Study, o cohortă canadiană longitudinală care urmărește sănătatea copiilor încă din perioada prenatală.
Caracteristici principale:
-
Tip de studiu: cohortă prospectivă
-
Participanți finali: 2077 copii
-
Perioada colectării datelor: septembrie 2011 – aprilie 2018
-
Analiza statistică: februarie – iulie 2025
Recrutarea cohortelor
Inițial au fost recrutate 3621 femei însărcinate între 2008 și 2012 din patru regiuni canadiene:
-
Vancouver
-
Edmonton
-
Manitoba (Winnipeg, Morden/Winkler)
-
Toronto
Au fost incluși copiii:
-
din nașteri unice
-
cu vârsta gestațională ≥ 34 săptămâni și 4 zile
-
fără anomalii congenitale.
După excluderi pentru date incomplete sau valori extreme ale aportului energetic, analiza finală a inclus 2077 participanți.
Caracteristicile populației
-
52,6% băieți (1092 copii)
-
47,4% fete (985 copii)
-
66,2% identificați ca albi
-
23,1% multirasiali
-
10,7% alte grupuri etnice
Caracteristici socioeconomice:
-
80,6% dintre mame aveau studii postliceale
-
57,1% dintre familii aveau venit anual ≥100 000 CAD
-
46% dintre copii aveau frați mai mari
Evaluarea dietei
Consumul alimentar la vârsta de 3 ani a fost evaluat printr-un chestionar de frecvență alimentară cu 112 itemi, completat de îngrijitori.
Alimentele au fost clasificate conform sistemului NOVA, în patru categorii:
-
Alimente neprocesate sau minim procesate
-
Ingrediente culinare procesate
-
Alimente procesate
-
Alimente ultraprocesate
Consumul a fost exprimat ca procent din energia totală zilnică.
Subgrupurile principale de alimente ultraprocesate au inclus:
-
dulciuri și deserturi
-
pâine și cereale
-
produse animale procesate
-
preparate gata de consum
-
băuturi îndulcite
-
sosuri și condimente
-
gustări sărate
-
alternative vegetale procesate
Evaluarea comportamentului
La vârsta de 5 ani, comportamentul copiilor a fost evaluat cu instrumentul validat Child Behavior Checklist (CBCL) pentru copii între 1,5 și 5 ani.
Caracteristici:
-
99 itemi privind simptome comportamentale și emoționale
-
scoruri standardizate T-score
-
interval 0–100
-
scor mai mare = mai multe probleme comportamentale
Domenii analizate:
-
simptome internalizante
-
simptome externalizante
-
scor total comportamental
Covariabile controlate
Analizele au ajustat pentru numeroși factori potențial confuzivi:
-
stres matern în sarcină
-
consum matern de alimente ultraprocesate
-
educația și statutul marital al mamei
-
sexul copilului
-
etnia
-
vârsta gestațională
-
alăptarea exclusivă la 6 luni
-
numărul de frați
-
venitul familial
-
locația studiului
-
aportul energetic total
-
sezonul evaluării
-
frecventarea creșei
-
activitatea fizică la 5 ani
-
indicele de masă corporală la 5 ani.
Au fost efectuate și analize de sensibilitate, incluzând ajustarea pentru:
-
zahăr total
-
sodiu
-
grăsimi saturate
-
variația consumului de alimente ultraprocesate între 3 și 5 ani
-
timpul petrecut în fața ecranelor.
Rezultate
Consumul de alimente ultraprocesate
La vârsta de 3 ani:
-
aport energetic total median: 1488,6 kcal/zi
-
45,5% (±11,6%) din energie provenea din alimente ultraprocesate
-
37,9% (±11,1%) provenea din alimente minim procesate.
Principalele surse de energie din alimente ultraprocesate:
-
dulciuri și deserturi: 12,5%
-
pâine și cereale: 11,9%
-
produse animale procesate: 7,9%
-
preparate gata de consum: 6,1%.
Scorurile comportamentale la 5 ani
Valorile medii ale scorurilor CBCL au fost:
-
Internalizare: 44,6 ± 9,1
-
Externalizare: 39,6 ± 9,4
-
Scor total: 41,2 ± 9,0
Asocierea dintre alimentele ultraprocesate și comportament
În analiza ajustată multivariabil:
Pentru fiecare creștere cu 10% a energiei provenite din alimente ultraprocesate:
-
Internalizare:
β = 0,81 (IC 95%: 0,43 – 1,19) -
Externalizare:
β = 0,47 (IC 95%: 0,08 – 0,87) -
Scor total comportamental:
β = 0,64 (IC 95%: 0,27 – 1,01)
Asocierile au rămas consistente după ajustarea pentru zahăr, sodiu și grăsimi saturate, sugerând că efectele observate nu sunt explicate exclusiv de acești nutrienți.
Analiza de substituție alimentară
Modelarea statistică a înlocuirii a 10% din energia provenită din alimente ultraprocesate cu alimente minim procesate a arătat:
-
Internalizare:
β = –0,91 (IC 95%: –1,33 – –0,49) -
Externalizare:
β = –0,49 (IC 95%: –0,93 – –0,06) -
Scor total:
β = –0,70 (IC 95%: –1,12 – –0,29)
Aceste rezultate sugerează un posibil beneficiu comportamental asociat înlocuirii alimentelor ultraprocesate cu alimente minim procesate.
Analiza subgrupurilor de alimente ultraprocesate
Unele categorii au fost mai puternic asociate cu simptomele comportamentale:
Băuturi îndulcite sau îndulcite artificial
-
Internalizare:
β = 1,76 (IC 95%: 0,53 – 2,98) -
Scor total:
β = 1,65 (IC 95%: 0,45 – 2,85)
Alte asocieri observate:
-
pâine și cereale ultraprocesate
β = 0,79 pentru internalizare -
preparate gata de consum
β = 1,11 pentru internalizare
În restul subgrupurilor nu au fost identificate asocieri puternice.
Interpretarea rezultatelor
Autorii subliniază că dimensiunea efectelor este modestă, dar consistentă cu alte studii privind expunerile timpurii și scorurile CBCL.
Chiar și diferențe mici, de 0,3–1 punct, pot influența traiectoria comportamentală ulterioară la nivel populațional.
Concluzii
Acest studiu prospectiv amplu arată că un consum mai mare de alimente ultraprocesate la vârsta de 3 ani este asociat cu mai multe simptome comportamentale și emoționale la vârsta de 5 ani.
Rezultatele sugerează că:
-
reducerea alimentelor ultraprocesate
-
și înlocuirea lor cu alimente minim procesate
ar putea susține dezvoltarea comportamentală sănătoasă în copilăria timpurie.
Având în vedere că alimentele ultraprocesate reprezintă aproape jumătate din aportul caloric al copiilor preșcolari, chiar și efectele moderate pot avea impact important la nivel populațional.
Image by freepik
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
