Consumul de alimente ultraprocesate la copiii și adolescenții din regiunea mediteraneană: rezultate ale proiectului DELICIOUS
Un studiu publicat în International Journal of Public Health în 2025, realizat de o echipă de cercetători internaționali în cadrul proiectului DELICIOUS (UnDErstanding consumer food choices & promotion of healthy and sustainable Mediterranean diet and LIfestyle in Children and adolescents through behavIOUral change actionS), a analizat consumul de alimente ultraprocesate nesănătoase (UPF) în rândul copiilor și adolescenților din cinci țări mediteraneene. Studiul, bazat pe o analiză transversală extinsă, a evidențiat un fenomen alarmant: aproape 95% dintre tinerii incluși în cercetare consumă zilnic cel puțin un produs ultraprocesat nesănătos.
Context
Dieta mediteraneană tradițională (MeDi) este recunoscută pe plan mondial ca unul dintre cele mai sănătoase modele alimentare, fiind asociată cu longevitatea și prevenția bolilor cronice. Totuși, în ultimele decenii, s-a observat o „tranziție nutrițională” semnificativă: în multe regiuni mediteraneene, tiparele alimentare tradiționale sunt înlocuite de diete „occidentalizate”, bogate în produse industriale ultraprocesate – alimente dense caloric, dar sărace nutrițional.
Aceste produse includ băuturi carbogazoase, fast-food, gustări sărate, dulciuri și sosuri comerciale, caracterizate prin conținut ridicat de zaharuri adăugate, grăsimi nesănătoase și sodiu, dar și prin utilizarea de aditivi și conservanți pentru creșterea palatabilității. Cercetările recente au asociat consumul crescut de UPF cu o gamă largă de afecțiuni: diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, obezitate, sindrom metabolic și chiar tulburări de sănătate mintală, precum depresia.
În rândul copiilor și adolescenților, UPF-urile au fost legate de creșteri accelerate ale indicelui de masă corporală (IMC), creșteri ale masei adipoase și de un risc crescut de dependență alimentară. Cu toate acestea, studiile axate specific pe tinerii din zona mediteraneană rămân limitate, deși regiunea este considerată bastionul unei alimentații sănătoase.
Despre studiul actual
Cercetarea realizată în cadrul proiectului DELICIOUS a inclus 2.011 familii cu copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani, din Italia, Spania, Portugalia, Egipt și Liban. Datele au fost colectate printr-un chestionar electronic detaliat, completat de părinți, care a cuprins informații demografice, obiceiuri alimentare și factori de stil de viață.
Consumul de alimente ultraprocesate a fost evaluat printr-un chestionar de frecvență alimentară (FFQ) cu 13 itemi, incluzând băuturi îndulcite, fast-food, gustări sărate, dulciuri și sosuri comerciale. A fost analizată frecvența și nu cantitatea alimentelor consumate, părinții raportând cât de des copiii lor consumă aceste produse.
În plus, cercetătorii au colectat date despre IMC, clasificând participanții conform criteriilor Centers for Disease Control and Prevention (CDC) în categorii de greutate normală, supraponderalitate și obezitate.
Stilul de viață a fost evaluat prin instrumente validate, precum International Physical Activity Questionnaire–Short Form (IPAQ) și un scor de stil de viață E-KINDEX, utilizat pentru analiza multivariată a corelațiilor dintre consumul de UPF, comportamentele alimentare și factorii demografici.
Rezultate
Rezultatele studiului au arătat o prevalență extrem de ridicată a consumului de UPF:
-
95% dintre copii și adolescenți au consumat zilnic cel puțin un produs ultraprocesat.
-
Media consumului zilnic a fost de 1,8 porții per participant.
Factori demografici și stil de viață asociați
-
Vârsta și statusul ponderal
-
Adolescenții de 15–17 ani au avut un risc de 2,74 ori mai mare de a fi mari consumatori de UPF (p < 0.001) și de 3,78 ori mai mare de a consuma zilnic (p < 0.001) comparativ cu grupa 6–8 ani.
-
Copiii cu obezitate au prezentat șanse de 1,97 ori mai mari de consum crescut (p < 0.001) și 2,02 ori mai mari de consum zilnic (p < 0.05) comparativ cu cei normoponderali.
-
-
Educația părinților
-
Nivelul educațional ridicat al părinților a fost asociat cu de 2,23 ori mai multe șanse de consum crescut de UPF (p < 0.05), însă nu cu probabilitate crescută de consum zilnic.
-
În schimb, vârsta tânără a părinților s-a dovedit un factor de risc pentru consumul ridicat, iar faptul că părintele respondent era femeie sau de vârstă mai înaintată a fost asociat invers cu frecvența mare a consumului.
-
-
Factorii de stil de viață
-
Timpul petrecut în fața ecranelor a fost puternic corelat cu obiceiurile alimentare nesănătoase:
-
Copiii cu 2–4 ore/zi de ecran au avut 2,61 ori mai multe șanse de consum zilnic (p < 0.001).
-
Cei cu peste 4 ore/zi au avut 2,64 ori mai multe șanse (p < 0.05).
-
-
Mesele în afara casei au avut cel mai puternic impact:
-
Consumul meselor în oraș de cel puțin două ori pe săptămână a crescut de 20,73 ori probabilitatea consumului zilnic și de 4,42 ori a consumului ridicat.
-
-
Expunerea la publicitate alimentară a fost asociată cu de 5,03 ori mai multe șanse de consum zilnic (p < 0.001).
-
Gustările frecvente între mese au dublat riscul: (OR = 1,95 pentru consum ridicat; OR = 2,88 pentru consum zilnic).
-
Un scor mai mare E-KINDEX, reflectând un stil de viață mai sănătos, a fost invers corelat cu consumul de UPF.
-
Discuții și implicații pentru sănătatea publică
Autorii studiului subliniază că aceste rezultate arată o schimbare profundă a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor din regiunea mediteraneană. Chiar și în țările cu tradiție culinară sănătoasă, alimentele ultraprocesate au devenit parte integrantă a stilului de viață cotidian, asociindu-se cu sedentarism, expunere media crescută, mâncat în afara casei și consum de gustări nesănătoase.
Deși natura transversală a studiului nu permite stabilirea unei relații cauzale, iar datele se bazează pe raportări parentale (posibil afectate de subiectivitate și lipsa măsurării cantităților), consistența asocierilor statistice evidențiază un model comportamental bine conturat al unui stil de viață modern nesănătos.
Concluzii
Rezultatele proiectului DELICIOUS arată că consumul zilnic de alimente ultraprocesate a devenit norma pentru majoritatea copiilor și adolescenților din regiunea mediteraneană.
Acest comportament alimentar este interconectat cu alți factori de risc – obezitate, sedentarism, expunere la reclame și mese în afara casei – indicând o transformare profundă a mediului alimentar.
Autorii recomandă intervenții integrate la nivel familial, școlar și comunitar pentru a restabili obiceiurile alimentare sănătoase și a proteja moștenirea dietei mediteraneene. Strategiile publice ar trebui să vizeze în special reducerea expunerii copiilor la publicitatea alimentară, promovarea gătitului acasă și limitarea consumului de alimente ultraprocesate.
Sursă imagine: https://www.freepik.com/free-photo/kid-eating-burger-home_13397461.htm
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate
- Un nou studiu face legătura între simptomele gastro-intestinale și autism la copii
- Stresul, indicele de masă corporală și metabolomul steroidic: determinanți ai debutului și ritmului pubertății la fete
- De ce copiii sunt mult mai vulnerabili la un cancerigen din apa contaminată decât adulții
- Amigdalele, posibil rezervor viral responsabil de focarele de infecții respiratorii din timpul școlii
- O nouă țintă genetică oferă speranță pentru cardiomiopatia fatală a sugarilor
- Antibioticele recomandate de OMS sunt eficace în mai puțin de un sfert din cazurile de sepsis neonatal din țările cu venituri mici și medii
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Influența sezonului asupra eficienței intervențiilor pentru obezitatea infantilă
- Predicția taliei finale după menarhă: rolul radiomicii genunchiului în creșterea acurateței estimărilor
- Renunțarea la vaccinarea anti-hepatită B la naștere ar putea genera peste 1.000 de infecții suplimentare la nou-născuți (model matematic)
- Adrenalina întârziată în anafilaxia alimentară, letală la copii: 74% nu au primit suficiente doze înainte de stop cardiac
- Expunerea neonatală la substanțe perfluoroalchilate și riscul de leucemie acută limfoblastică la copii
- Durata alăptării și performanța cognitivă în adolescență: rolul factorilor socioeconomici într-o cohortă națională din China
- Copiii din zonele defavorizate sunt mai des refuzați de serviciile de sănătate mintală și au rezultate mai proaste - studiu britanic
- Evoluția transcripțională a leucemiei mieloide în sindromul Down: rolul central al mutației GATA1 în progresia bolii
- Cercetătorii testează senzori purtabili pentru detectarea timpurie a autismului în primul an de viață
- Prezența unui adult de încredere în copilărie scade impactul pe termen lung al abuzului fizic și sexual
Pediatri în:
- Alba Iulia
- Arad
- Austria
- Bacau
- Baia Mare
- Barlad
- Bistrita
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Campina
- Cluj-Napoca
- Constanta
- Craiova
- Deva
- Dr. Tr. Severin
- Focsani
- Galati
- Iasi
- Onesti
- Oradea
- Piatra Neamt
- Pitesti
- Ploiesti
- Ramnicu Valcea
- Resita
- Satu Mare
- Sfantu Gheorghe
- Sibiu
- Slatina
- Suceava
- Targoviste
- Targu Jiu
- Targu Mures
- Timisoara
- Tulcea
- Vaslui
- Zalau
- [Toate localitățile...]
