Cauze familiale și sociale ale obezității la copil

Predispoziția genetică de a dezvolta obezitate în perioada copilăriei poate fi influențată de intervențiile la nivel familial și social. Acestea tind să îmbunătățească comunicarea între membrii familiei și ajută copilul să își gestioneze emoțiile și afectele față de alimente, implicit să recunoască și să răspundă corespunzător la senzația de sațietate a organismului.

În acest scop, un studiu publicat în jurnalul Family Relations s-a focusat pe relația dintre riscul biologic de obezitate și micro-mediul familial.

Obezitatea infantilă este o problemă alarmantă, multifactorială, însă puține studii au avut în vedere analiza mecanismelor comportamentale și neurobiologice, individuale și familiale, ale acestei afecțiuni:

• capacitatea copilului de a-și autoregla aportul alimentar, relația cu alimentele (plăcerea de a mânca, supra- sau subalimentarea pe fond emoțional, etc.),
• rutina și atmosfera relaxantă sau stresantă din timpul mesei, practicile de alimentare și modelele parentale (stilul autoritar, democrat, permisiv, neglijent),
• macro-mediul social reprezentat de răspunsul alimentar al copilului la marketing-ul agresiv și la expunerea excesivă la alimente necorespunzătoare din multe puncte de vedere (vârstă, conținut bogat în grăsimi, zahăr, etc.).

S-a remarcat astfel faptul că, o rutină familială care promovează comunicarea directă între membrii familiei și desfășurarea unor activități interactive comune între aceștia, cum este de exemplu luarea mesei în familie minim 20 de minute de 4 ori pe săptămână, antrenează achiziția unor comportamente alimentare sănătoase. Prin urmare, copiii care sunt expuși unei dinamici familiale favorabile au un risc mai redus de a deveni supraponderali sau obezi.

De asemenea, implicarea părinților și atitudinea acestora vizavi de modul de hrănire al copilului prezintă un impact major asupra obiceiurilor alimentare și ulterior, asupra statusului ponderal al acestuia. În cazul părinților foarte permisivi și toleranți cu preferințele alimentare și apetitul copilului s-a constatat un risc obezogen crescut pentru copil, corespunzător consumului redus de fructe și vegetale în detrimentul alimentelor bogate în calorii, zaharuri și grăsimi.

Studiul a inclus o observație cu privire la utilizarea dispozitivelor media în timpul meselor de către copii, care nu raționalizează aportul alimentar. Acest lucru conduce în final la supraalimentare prin tulburarea mecanismelor de reglare a consumului de alimente (foame – sațietate) și implicit, crește riscul de suprapondere și/sau obezitate.

Utilizarea dispozitivelor media prezintă un risc suplimentar reprezentat de expunerea excesivă, chiar agresivă, a copiilor la reclame la alimente necorespunzătoare din punct de vedere nutrițional. Mai mult decât atât, expunerea repetată la reclamele respective îi poate determina pe copii să perceapă alimentul fiind „hrănitor”.

Organizația Mondială a Sănătății a identificat comercializarea și promovarea alimentelor bogate în grăsimi, sare și zaharuri drept un factor cauzal major al obezității în rândul copiilor.

Studiul este extrem de util în contextul „epidemiei” de obezitate infantilă din prezent și îndemnă atât cadrele medicale, dar și părinții să trateze această problemă din toate punctele de vedere: metabolic, comportamental, psiho-emoțional și social.