Carantinele din timpul pandemiei de COVID-19 au fost asociate cu o dezvoltare mai lentă a funcțiilor executive la copiii mici

Funcțiile executive reprezintă un sistem cognitiv central care susține autocontrolul, flexibilitatea mentală și capacitatea de a menține atenția asupra unei sarcini. Un studiu longitudinal realizat în Norwich, Regatul Unit și publicat în jurnalul Child Development a analizat evoluția acestor funcții între 30 și 78 de luni de viață utilizând aceeași metodă de evaluare pe întreaga perioadă de urmărire. Cercetarea arată că diferențele individuale în funcțiile executive sunt stabile încă din copilăria timpurie, dar pot fi influențate de factori precum nivelul educațional al mamei și perturbările sociale generate de pandemia COVID-19.

Idei principale

• Funcțiile executive includ procese cognitive precum memoria de lucru, controlul inhibitor și flexibilitatea cognitivă.
• Studiul longitudinal a urmărit evoluția funcțiilor executive la copii între 2,5 și 6,5 ani folosind aceeași probă standardizată.
• Performanța la 30 de luni a prezis semnificativ performanța la 78 de luni, indicând stabilitate longitudinală a diferențelor individuale.
• Nivelul educațional al mamei a fost asociat constant cu performanțe cognitive mai ridicate.
• Pandemia COVID-19 a perturbat temporar stabilitatea dezvoltării funcțiilor executive, în special în primii ani după lockdown.
• Copiii aflați în primul an de școală primară în momentul lockdown-ului au prezentat o creștere mai lentă a funcțiilor executive decât cei aflați încă în perioada preșcolară.

Context

Funcțiile executive sunt considerate procese cognitive de nivel superior care coordonează competențe cognitive de bază precum memoria de lucru, controlul inhibitor și flexibilitatea cognitivă. Aceste mecanisme permit copilului să își regleze comportamentul, să inhibe reacțiile impulsive și să adapteze strategiile în funcție de schimbările din mediul înconjurător.

Numeroase studii au demonstrat că performanța în domeniul funcțiilor executive este strâns legată de rezultatele academice, în special în matematică și citire, dar și de rezultate pe termen lung precum sănătatea mintală, succesul profesional și satisfacția în relații la vârsta adultă. De aceea, înțelegerea modului în care aceste funcții se dezvoltă în primii ani de viață este esențială pentru proiectarea intervențiilor educaționale timpurii.

Evaluarea longitudinală a funcțiilor executive la copii foarte mici este dificilă deoarece capacitățile cognitive se modifică rapid. Multe sarcini utilizate în studiile anterioare devin prea simple odată cu dezvoltarea copilului, ceea ce limitează comparabilitatea rezultatelor în timp. De asemenea, diferite teste pot implica procese cognitive distincte, ceea ce complică interpretarea evoluției dezvoltării cognitive.

Pentru a depăși aceste limitări, cercetătorii au utilizat o sarcină bazată pe sortarea cardurilor după reguli diferite, cunoscută ca Dimensional Change Card Sort. Această sarcină implică simultan memorie de lucru, inhibiție comportamentală și flexibilitate cognitivă, fiind considerată o metodă eficientă de evaluare integrată a funcțiilor executive la copii mici.

Despre studiu

Designul studiului

Datele au fost colectate în cadrul unui studiu longitudinal amplu privind dezvoltarea memoriei de lucru și a funcțiilor executive. Au fost incluse două cohorte de copii:

• Cohorta 1 – copii recrutați la vârsta de 6 luni și evaluați la 6, 18, 30 și 78 de luni.
• Cohorta 2 – copii recrutați la 30 de luni și evaluați la 30, 42, 54 și 78 de luni.

Prin combinarea cohortelor, cercetătorii au obținut un eșantion amplu de copii evaluați la 30 și 78 de luni, precum și un subset cu până la patru evaluări longitudinale.

Participanți

Studiul a inclus 139 de copii din Norwich, Regatul Unit, dintre care 71 fete. Caracteristicile principale ale eșantionului au fost:

• nivel mediu de educație maternă: diplomă de licență
• venit familial mediu: 40.645,69 lire sterline (SD = 11.720,63)
• toți copiii născuți la termen și fără antecedente de traumatisme cerebrale

După excluderea participanților cu date incomplete, 120 de copii au fost incluși în analiza principală privind stabilitatea funcțiilor executive între 30 și 78 de luni.

Instrumentul de evaluare

Funcțiile executive au fost evaluate utilizând Minnesota Executive Function Scale, o sarcină pe tabletă cu durată de 2–6 minute bazată pe testul de sortare a cardurilor. Copiii trebuiau să sorteze imagini în funcție de diferite reguli, precum:

• forma obiectului
• dimensiunea
• culoarea

Pe parcursul testului, regulile se schimbau, iar copilul trebuia să își adapteze comportamentul. Pentru a reuși sarcina, era necesar să:

• mențină în memorie regula activă
• inhibe regula anterioară
• aplice flexibil noua regulă

Scorul total al testului varia între 0 și 100 și era calculat automat pe baza acurateței și timpului de reacție.

Analize statistice

Modelele statistice au evaluat:

• stabilitatea performanței între 30 și 78 de luni
• influența nivelului educațional al mamei
• impactul pandemiei COVID-19 asupra traiectoriei dezvoltării

Au fost utilizate modele de regresie și modele mixte longitudinale care au permis analiza evoluției individuale a fiecărui copil în timp.

Rezultate

Stabilitatea funcțiilor executive în timp

Analiza principală a demonstrat că performanța la 30 de luni a prezis semnificativ performanța la 78 de luni:

• coeficient de regresie: β = 0,92
• valoare statistică: z = 4,75
• p < 0,001

Aceste rezultate indică faptul că diferențele individuale în funcțiile executive sunt stabile pe parcursul a aproximativ patru ani de dezvoltare.

Influența nivelului educațional al mamei

Nivelul educațional matern a fost asociat cu performanțe cognitive mai ridicate. Copiii ai căror mame aveau studii universitare au obținut scoruri mai mari atât la 30, cât și la 78 de luni.

Analiza a evidențiat o interacțiune semnificativă între performanța timpurie și nivelul educațional matern:

• β = −0,63
• z = −2,72
• p = 0,006

Acest rezultat sugerează că mediul familial și factorii educaționali pot influența modul în care funcțiile executive evoluează în timp.

Traiectoria dezvoltării între 30 și 78 de luni

Analizele longitudinale au arătat o creștere constantă a performanței pe măsură ce copiii înaintau în vârstă. Vârsta la testare a explicat o proporție semnificativă din variația scorurilor:

• χ² = 473,10
• p < 0,001

De asemenea, nivelul educațional matern a continuat să fie asociat cu performanțe mai bune:

• χ² = 5,22
• p = 0,022

Impactul pandemiei COVID-19

Analizele au evidențiat că pandemia a influențat stabilitatea dezvoltării funcțiilor executive. Interacțiunea dintre performanța la 30 de luni și timpul scurs de la primul lockdown a fost semnificativă:

• β = 0,07
• z = 2,71
• p = 0,007

Copiii evaluați la 1–3 ani după lockdown au prezentat o relație mai slabă între performanța timpurie și cea ulterioară, sugerând o perturbare temporară a dezvoltării cognitive.

Vârsta copilului la debutul pandemiei

Un alt rezultat important a fost influența vârstei la debutul pandemiei asupra traiectoriei dezvoltării cognitive. Copiii care erau deja în primul an de școală primară în momentul lockdown-ului au prezentat o creștere mai lentă a funcțiilor executive.

Interacțiunea dintre vârsta la testare și vârsta la debutul pandemiei a fost semnificativă:

• χ² = 5,52
• p = 0,019

Analizele suplimentare au arătat că diferența nu era prezentă la momentul inițial, ci a apărut pe parcursul dezvoltării, indicând că pandemia a modificat ritmul de creștere al funcțiilor executive.

Concluzii

Studiul demonstrează că funcțiile executive prezintă o stabilitate longitudinală remarcabilă încă de la vârsta de 30 de luni, diferențele individuale fiind predictive pentru performanța cognitivă din copilăria timpurie. Totuși, dezvoltarea acestor procese este influențată de factori contextuali precum mediul socioeducațional și perturbările sociale majore.

Pandemia COVID-19 a afectat temporar dezvoltarea funcțiilor executive, în special la copiii aflați în primul an de școală primară, probabil din cauza reducerii interacțiunilor sociale și a mediului educațional structurat. Rezultatele subliniază importanța mediului familial și educațional în susținerea dezvoltării cognitive timpurii.