Somnul la nou-născut

Somnul nou-născuților este complet diferit de cel al copiilor mai mari sau al adulților. Cunoașterea particularităților somnului la această vârstă îi poate ajuta pe părinți să înțeleagă ce se întâmplă cu micuțul lor și să poată face față mai bine acestei perioade solicitante, care le poate afecta și lor somnul.

Cât doarme un nou-născut?

Nou-născuții dorm în reprize cu durate variabile, între 30 de minute și 4 ore (ziua și noaptea), cu perioade de 1-3 ore în care sunt treji.

Dacă în primele zile de viață copilul doarme în total între 16 și 18 ore, până la 4 săptămâni ajunge la o medie de 14 ore. Diferențele între somnul copiilor sunt însă foarte mari, de aceea, conform Fundației Naționale a Somnului din S.U.A, sunt normale penru un nou-născut și 11-13 ore, dar și 18-19 ore. (1), (2)

Studiile arată că perioada cea mai lungă de somn la nou-născut este de 3-4 ore și poate avea loc atât ziua, cât și noaptea. Copiii care au colici sau cei foarte agitați nu ajung de obicei la această durată, în timp ce prematurii pot dormi chiar mai mult de 4 ore odată. (3)

Există diferențe în ceea ce privește durata somnului și între copiii alăptați și cei hrăniți cu formulă. S-a observat că cei alăptați se trezesc după perioade mai mici de somn, pentru că laptele matern se digeră mai repede și astfel senzația de foame apare mai rapid decât la cei hrăniți cu formulă de lapte. Pe de altă parte, medicul pediatru Marc Weissbluth consideră că mamele care alăptează sunt, în general, mult mai atente și răspund mai rapid la semnalele emise de copii (de foame și de somn), de aceea ele îi pun la sân chiar și atunci când acestora nu le este foame, ci au nevoie să fie liniștiți, sau când sânii sunt prea plini și le produc disconfort sau când nu sunt sigure dacă micuții au mâncat suficient, ceea ce ar putea explica de ce bebelușii alăptați au treziri mai frecvente. (1), (3)

Ritmul circadian la nou-născuți

Spre deosebire de adulți și copiii mai mari, somnul nou-născuților nu este guvernat de ritmul circadian, acel „ceas” interior cu ajutorul căruia ne adaptăm la ciclul noapte-zi. La nou-născuți, ritmul circadian nu este încă dezvoltat, de aceea nu fac diferența între noapte și zi și dorm în reprize pe durata celor 24 de ore, fără să urmeze niciun tipar.

În perioada prenatală, fătul este conectat la ritmul circadian al mamei, respectiv la indicatorii ei fiziologici pentru zi și noapte. De exemplu, s-a observat că bătăile inimii și respirația copilului cresc atunci când mama este activă și încetinesc atunci când ea doarme, o posibilă explicație fiind melatonina (hormonul care induce starea de somnolență și care poate trece prin placentă către făt, influențând ritmul lui circadian). Însă după naștere, când nu mai există semnalele chimice de la mamă, ritmul circadian al nou-născuților este prea imatur pentru a putea funcționa, iar producția de melatonină și cortizol (hormonul care ne menține alerți) se maturizează mai târziu (abia după 12 săptămâni de viață).

În aceste condiții, ritmul circadian și pattern-ul de somn ale unui nou-născut vor fi determinate de durata dintre mese (cât timp îi ia să se hrănească, să digere laptele și să i se facă foame din nou). De aceea, reprizele de somn sunt întrerupte la intervale aproximativ egale de timp pentru ca micuțul să se alimenteze.

Chiar dacă ritmul circadian se maturizează mai târziu, dezvoltarea lui începe încă din primele zile de viață. S-a observat, de exemplu, că nou-născuții dorm mai mult noaptea decât ziua și sunt receptivi la indicatorii din mediu ai timpului. (1)

Cum poate fi ajutat nou-născutul să se adapteze la ciclul noapte-zi:

• Încurajați somnul în timpul nopții și activitatea pe durata zilei.
• Includeți nou-născutul în activitățile pe care le desfășurați ziua (un studiu din 2002, care a urmărit primele 4 luni de viață ale copiilor care erau activi ziua în aceleași perioade ca mamele lor, a arătat că micuții s-au adaptat rapid la programul de zi).
• Expuneți copilul la lumină naturală în timpul zilei (Atenție! Nu în lumina directă a soarelui!). Lumina este un indicator natural, care ajută la dezvoltarea unui ritm circadian puternic dacă bebelușii sunt scoși afară, îi ajută să doarmă mai bine noaptea și s-a observat inclusiv că scăderea intensității luminii noaptea și creșterea ei ziua a avut efecte pozitive în cazul prematurilor.)
• Când se apropie noaptea, reduceți cât mai mult stimulii de orice natură pentru nou-născut (de exemplu, stingeți luminile din casă, faceți liniște etc).
• Evitați să îl stimulați foarte mult chiar și la mesele din timpul nopții: nu faceți mult zgomot, nu aprindeți lumina, nu îl mișcați foarte mult, nu vă jucați cu el.
• Triptofanul (aminoacidul din care organismul sintetizează melatonina) este conținut de laptele matern în cantități care depind de ritmul circadian al mamei. Astfel, laptele de seară conține mai mult triptofan, iar cel de zi mai puțin. Este un aspect de care puteți ține cont atunci când stocați laptele matern pentru mai târziu, pentru a ști când și pe care să îl oferiți, în funcție de momentul hrănirii și al extracției laptelui. (1), (4), (5)

Fazele somnului la nou-născuți

În general, somnul este format din două tipuri de somn: Somnul REM și somnul non-REM. O perioadă de somn cuprinde mai multe cicluri REM/non REM și treziri care se succed.

Somnul non-REM are funcții de refacere, este fără vise și presupune 4 stadii:

• stadiul 1 - amețeala de dinainte de somn – în această etapă au loc ațipirile, visele de zi, uneori apar tresăriri ale corpului;
• stadiul 2 - din acest stadiu persoana se poate trezi ușor;
• stadiile 3 și 4 - somnul este adânc, respirația și bătăile inimii devin foarte regulate; persoana aflată în acest stadiu nu se trezește ușor, ci doar la stimuli foarte puternici.

În somnul non-REM, atât corpul, cât și creierul se odihnesc.

Somnul REM este o stare intermediară între somn și veghe, care permite o reacție rapidă la mediu. Somnul REM este somnul cu vise. Mintea este activă, dar nu e rațională ca în starea de veghe și e deconectată de corp.

Tiparele de somn încep să se formeze încă din perioada prenatală. Somnul REM apare la 6-7 luni de gestație și până la sfârșitul a 8 luni ambele tipare (REM și non-REM) sunt bine formate.
Cele 2 tipuri de somn (REM și non-REM) sunt numite la bebeluși „somn activ” și „somn liniștit”.

În somnul activ, nou-născutul respiră neregulat, se mișcă, dă din mâini și picioare, are grimase, zâmbește, scoate sunete etc. Explicația este că blocajul impulsurilor motorii nu este complet (ca la adulți sau copiii mai mari), acesta se dezvoltă între 6 și 12 luni, odată cu capacitățile motorii.
O mare parte din somnul nou-născuților este reprezentată de somnul REM (aproximativ 50%, în timp ce la prematuri chiar 80% din somn) și scade treptat (doar 30% la 3 ani si doar 25% la copiii mari și adulți). Respirația se poate opri pentru 5-10 secunde (fenomen numit respirația periodică normală a copilăriei), fiind apoi reluată cu inspirații/expirații mai rapide.

În somnul liniștit, nou-născutul respiră adânc, este calm și ocazional pot să apară mișcări de supt sau un spasm al corpului. La nou-născuți somnul non-REM nu e diferențiat în 4 stadii, ca la adulți,  ci constă într-un singur stadiul (somnul liniștit). (6), (7)

Ciclul de somn al unui nou-născut trece prin următoarele etape:

• o stare de ușoară amețeală, în care nou-născutul începe să adoarmă;
• somnul activ (somnul REM), în care rămân timp de 25 de minute sau mai mult;
• o etapă de somn ușor, în care respirația devine tot mai regulată și somnul devine mai puțin activ;
• somnul liniștit (somnul non-REM).

După aproximativ 50 de minute, un ciclu de somn se încheie și copilul fie trece la  următorul, fie se trezește. Durata unui ciclu de somn este mult mai mică decât la adulți (aproximativ 50 de minute comparativ cu 90-100 minute), de aceea nou-născuții sunt susceptibili la treziri mai frecvente. (1), (7)

Nou-născuții intră întâi în somnul REM, iar după 3 luni își încep somnul cu varianta non-REM, un model pe care îl păstrează pentru tot restul vieții.

La fel cum în cazul adulților este mai probabil să se trezească în timpul somnului REM, nou-născuții sunt mai susceptibili la trezire în etapa de somn activ. (1), (6)

Cum poate fi ajutat nou-născutul să doarmă

• Respectați nevoia nou-născutului de a dormi și nu încercați să îi impuneți un program de somn. Mulți copii dorm bine în majoritatea condițiilor (chiar dacă sunt purtați, dacă e lumină etc), însă dacă este nevoie, așezați-l într-un loc liniștit, ferit de stimuli puternici, pentru a putea dormi mai bine.
• Încercați să vă adaptați la programul copilului și să îi îndepliniți nevoile (alăptare și somn la cerere); abia după 4-6 luni specialiștii consideră că este indicat să începeți să introduceți o structură în programul copilului.
• Mențineți scurte intervalele de timp în care nou-născutul este treaz (nu mai mult de 1-2 ore). Pentru aceasta este necesar să urmăriți semnalele că micuțului începe să îi fie somn (scăderea activității, stare de ușoară amețeală, încetinirea mișcărilor, sucțiunea este mai înceată sau mai slabă, ochii nu mai focalizează, cască, îi cad pleoapele). Atenție! Acestea sunt diferite de semnalele de supraoboseală (copilul e agitat, iritabil, morocănos, se freacă la ochi, plânge) și este indicat să nu ajungă în acest stadiu. (3)
• Nu interveniți să liniștiți copilul la fiecare mișcare sau sunet în timpul somnului. Acestea sunt frecvente în somnul activ, însă dacă interveniți și îl stimulați, îl puteți trezi complet; totodată este posibil ca micuțul să aibă o scurtă trezire, se mișcă, verifică dacă totul e în regulă și se reîntoarce singur la somn.
• Înfășarea nou-născutului pe durata somnului îl poate ajuta să doarmă mai bine, dar este o practică destul de controversată. Pe de o parte, sunt studii care au arătat că bebelușii înfășați și așezați pe spate dorm mai mult, au treziri mai rare și nici nu mai tresar la fel de des. Pe de altă parte, poate fi o practică periculoasă dacă bebelușul este prea strâns în zona pieptului (înfășarea a fost asociată cu o creștere a cazurilor de infecții respiratorii), există riscul supraîncălzirii (dacă și capul este acoperit), al displaziei de șold (dacă este prea strâns înfășat în această zonă) sau al sindromului de moarte subită infantilă (în special dacă bebelușul este așezat înfășat pe burtică).
• Sunetele albe sunt eficiente în a ajuta nou-născuții să adoarmă. Fie că este vorba despre sunetele produse de aspirator, de mașina de spălat, de aplicații pe telefon sau dispozitive care pot imita sunete relaxante (mișcarea valurilor, bătăile inimii unui adult, o cascadă, ploaia etc), acestea vor ajuta bebelușul să adoarmă mai repede. În timp, copilul le va asocia cu adormirea, iar dacă sunt menținute și pe durata nopții, va putea să readoarmă singur, fără intervenția părintelui. (8)