Ipoteza igienei sau beneficiile expunerii la germeni

Autor: Rădulescu Silvia-Nicoleta | Actualizat la 28-11-2017, 847 vizualizări

Mulţi părinţi consideră că este benefic să îşi crească copii într-un mediu cât mai curat posibil. Studiile sugerează însă că germenii ar putea avea un rol important în dezvoltarea imunităţii acestora. Copiii crescuți în medii foarte curate se pare că au un risc mai mare de a dezvolta rinită alergică, astm sau diverse alte afecțiuni. Astfel, într-un mediu prea curat, sistemul imunitar, care ar trebui să învețe cum să se apere în față a diverși agenți străini organismului, nu se va putea maturiza corespunzător și nu va putea reacționa în mod adecvat atunci când va întâlni diverși germeni (virusuri, bacterii, fungi și paraziți) sau alte declanșatoare de mediu, precum polenul, mai târziu în viață. (1, 2)

Acest concept de expunere la germeni la o vârstă fragedă pentru a construi imunitatea este cunoscut sub numele de „ipoteză de igienă” sau „teorie igienistă”. (3)

 

Importanţa problemei

Tulburările alergice, inclusiv astmul și anafilaxia la alimente, sunt probleme răspândite în țările bogate. Este interesant faptul că aceste tulburări sunt destul de rare în zonele mai puțin dezvoltate ale lumii. Acest fapt este revelator în ceea ce privește natura și cauzele alergiilor, una dintre principalele diferențe dintre aceste țări fiind prezența paraziților și a altor microorganisme. (4)

Incidența bolilor alergice și atopice este în continuă creștere în ultimele decenii, mai ales în țările dezvoltate, iar teoria igienistă poate reprezenta o explicație pentru acest trend, sugerând o legătură între incidența alergiilor și factori precum: mărimea familiilor, standardele de curățenie și expunerea la germeni. (6)


Țările bogate au dezvoltat tehnologii avansate de salubritate și au devenit foarte curate, eliminând mulți paraziți și bacterii din aprovizionarea cu apă, asigurând surse de alimente curate și tratând infecțiile. Acest avans a redus drastic numărul de boli prevenibile, fiind însă o sabie cu două tăișuri, cu consecințe neprevăzute. (4)

Ipoteza de igienă sugerează că incidența crescută a tulburărilor alergice și autoimune este legată de schimbările enorme în standardele și practicile de igienizare care au apărut odată cu revoluția industrială a secolelor XIX și XX. (5)

Scurt istoric

Această ipoteza de igienă a fost introdusă pentru prima dată la sfârșitul anilor 1980 de către David P. Strachan, profesor de epidemiologie, care a descoperit o tendință scăzută în rândul copiilor proveniţi din familii mai numeroase de a dezvolta rinită alergică, deoarece sunt expuși la germenii fraților mai mari. Această constatare a condus la cercetări suplimentare. (1)

De exemplu, la sfârșitul anilor 1990, Dr. Erika von Mutius, cercetător în domeniul sănătății, a comparat ratele de alergii și astm în Germania de Est și Germania de Vest, care s-au unit în 1999. Ipoteza inițială a fost aceea că mediul mai murdar și, în general, condițiile mai precare în care au crescut copiii est-germani ar determina rate mai mari de alergii și astm decât în rândul omologilor occidentali. Cu toate acestea, cercetările au constatat opusul: copiii din zonele poluate din Germania de Est au avut reacții alergice mai reduse și mai puține cazuri de astm decât copiii din Germania de Vest. (1)

Deși termenul ipoteza igienei a fost propusă la sfârșitul anilor 1980, au existat numeroase experimente anterioare cu animale, în principal cu șoareci de laborator născuți și crescuți în medii sterile. (2)

Cercetătorii au studiat sistemul imunitar al șoarecilor fără germeni și l-au comparat cu cel al șoarecilor de experienţă care trăiesc într-un mediu normal cu microbi. Ei au descoperit că animalele de laborator fără germeni au avut o inflamație exagerată a plămânilor și a colonului, care seamănă cu astmul și respectiv, colita. Acest fapt a fost cauzat de hiperactivitatea unei clase unice de celule T (celule imune) demonstrate anterior a avea legatură cu aceste tulburări atât la șoareci, cât și la oameni. (3)

Atunci când sunt expuși experimental la doze mici de agent infecțios care nu dăunează rozătoarelor în mod obișnuit, aceste animale fără germeni se infectează rapid și adesea mor. (2)

Cel mai important, cercetătorii au descoperit că expunerea șoarecilor de laborator fără germeni la microbi în timpul primelor săptămâni de viață, dar nu și mai târziu în viață de adult, a condus la un sistem imunitar normalizat și prevenirea bolilor. (3)


Dovedirea ipotezei igieniste este dificilă din cauza complexității sistemului imunitar în curs de dezvoltare şi a dificultății de a proiecta studii etice la sugari și copiii mici. (2)

Cheia înțelegerii modului în care ipoteza de igienă ar putea explica nivelul ridicat al diverselor afecțiuni în țările dezvoltate este cunoașterea modului în care sistemul imunitar se dezvoltă, se maturizează și autoreglează.

 

Sistemul imunitar

Chiar de la naștere, sistemul imunitar al nou-născutului trebuie să își înceapă dezvoltarea. Pentru ca acesta să funcționeze corect, copilul trebuie să fie expus la germeni, astfel încât acesta să aibă șansa să se consolideze, potrivit Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA). În dezvoltarea capacităţii de a lupta împotriva infecțiilor, sistemul imunitar trebuie să se antreneze prin combaterea antigenelor din viața de zi cu zi. Dacă sistemele de apărare sunt instruite insuficient pentru a lupta împotriva bolilor, pot apărea reacții alergice la substanțe inofensive, cum ar fi polenul. (1)

Sistemul imunitar este o colecție sofisticată de căi de apărare menite să protejeze organismul de infecții. Acesta a evoluat de-a lungul multor secole pentru a detecta proteine străine care nu ar trebui să fie găsite în organism și care ar putea fi dăunătoare. Oamenii au avut parte de o expunere constantă la paraziți și bacterii, situație întâlnită încă în zone mai puțin dezvoltate ale lumii. În situaţia în care infecțiile parazitare scad datorită progreselor efectuate în curățenie, sistemul imunitar nu mai este ocupat de obiectivele obișnuite, în ciuda menținerii potențialului său de apărare. Din moment ce nu dispare, el găsește și alte ținte. Deci, partea sistemului imunitar care odată ataca paraziţii acţionează acum împotriva polenului sau a părului de pisică. (4)

Cresterea sănătoasă a sistemului imunitar nu înseamnă doar că vine în contact cu murdăria. Sunt mulți alți factori ce concură la dezvoltarea sistemului imunitar, începând cu substratul genetic, alimentele consumate, asociate cu nivelurile de activitate fizică. Școala medicală din Harvard a constatat că somnul suficient, evitarea fumului de țigară, consumul moderat de alcool și controlul tensiunii arteriale joacă, de asemenea, un rol important în constituirea unui sistem imunitar sănătos. (1)

Care sunt bolile ce ar putea fi explicate de teoria igienistă?

Cercetătorii au sugerat că ipoteza igienistă poate explica creșterea globală a bolilor alergice, cum ar fi astmul, dermatita atopică, rinita alergică și autoimune precum boală inflamatorie intestinală, diabetul zaharat de tip 1 și scleroza multiplă în mediul urban. (3, 5)

Bolile alergice

Astmul bronșic, dermatita atopică și alergiile alimentare au crescut, de asemenea, ca prevalență, probabil în strânsă legătură cu teoria igienistă. (6)

Copiii care cresc în zonele rurale, în jurul animalelor și în familiile mai mari par să dezvolte astm bronșic mai rar decât ceilalți copii. Conform ipotezei de igienă, aceasta se datorează expunerii sporite la anumite virusuri, bacterii sau paraziți. Prevenirea astmului însă nu este un lucru la fel de simplu ca evitarea săpunului antibacterian, constituirea unei familii mai mare sau petrecerea timpului în fermă. Spre exemplu, anumiți germeni cum ar fi virusul sincițial respirator pot provoca mai degrabă astmul decât să îl împiedice. (7)
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege exact modul în care expunerea în copilărie la germeni ar putea ajuta la prevenirea astmului. Ceea ce știm este că la copiii cu astm, expunerea la germeni poate să dăuneze mai mult decât să facă bine. (7)

Relatia cu bolile autoimune

Deși mulți factori sunt probabil implicați în apariţia bolilor autoimune, inclusiv genetica și alte mecanisme de declanșare, rapiditatea modificărilor atrage atenţia asupra determinanţilor din mediul înconjurător. Acest lucru este susținut de constatarea că emigranții dintr-o țară cu o incidență scăzută a bolii autoimune la una cu o incidență ridicată a acestora dobândesc o incidență ridicată a unor astfel de boli chiar în prima generație; au fost propuse diferite mecanisme pentru a explica relația dintre microorganisme și prevenirea bolilor autoimune. (5)

Diabetul zaharat de tip 1

Diabetul tip 1 sau diabetul zaharat dependent de insulină devine din ce în ce mai răspândit la nivel mondial, atât în țările industrializate, cât și în cele în curs de dezvoltare. Această tendință a început în anii 1970 în țările industrializate și continuă să devină astăzi o problemă de sănătate publică în unele țări. (5)

Un studiu epidemiologic publicat în 1966 a observat o relație pozitivă între prevalența sclerozei multiple și nivelurile de salubritate. Se pare că nivelurile ridicate de salubrizare, au fost asociate cu un risc mai mare de scleroză multiplă în comparație cu zonele de salubritate inferioară. Această relație a fost susținută în continuare de alte studii epidemiologice menite să investigheze impactul ipotezei de igienă asupra bolilor autoimune. (5)

Bolile inflamatorii intestinale

Incidența bolii Crohn, a colitei ulcerative și a cirozei biliari primare este, de asemenea, în creștere. Această creștere poate fi datorată atât îmbunătățirii accesului la medic, cât și a tehnicilor de diagnostic, dar nu poate fi legată exclusiv de aceste explicații. Din acest motiv, se consideră că poate exista și o legătură între apariţia acestor afecţiuni și expunerea la factori de mediu (ipoteza de igienă). (5)

Concluzie

Conflictul dintre curățenia excesivă și expunerea în mediu fără precauții îi poate lăsa pe părinți să se simtă confuzi. Pe de o parte, am văzut cum protecția exagerată a copiilor, izolarea socială a acestora şi ultilizarea în exces a produselor de curățenie pot face mai mult rău.

Pe de altă parte, există mulți germeni care pot îmbolnăvi, cum ar fi virusul sincițial respirator (RSV), E. Coli, salmonella, etc., curățenia rămânând totuși un lucru foarte important în prevenția diverselor infecții. Cât de mult ar trebui totuși protejați copii dumneavoastră? (1)  

CDC recomandă curățarea și dezinfectarea în mod regulat a suprafețelor din casă, în special atunci când acestea au fost contaminate cu materii fecale, carne sau au intrat în contact cu cei care au un virus. De asemenea, copiii sunt încurajați să joace afară, chiar dacă se pot murdări în acest proces. Menţinerea acestui echilibru este importantă și se poate dovedi a ajuta copiii să rămână sănătoși în timp ce încă mai dezvoltă un sistem imunitar sănătos. (1)

Bibliografie:
1. What Is the Hygiene Hypothesis?, https://www.livescience.com/54078-hygiene-hypothesis.html
2. The Hygiene Hypothesis, https://www.medicinenet.com/script/main/art.asp?articlekey=155757
3. Getting the dirt on immunity: Scientists show evidence for hygiene hypothesis, https://www.sciencedaily.com/releases/2012/03/120322142157.htm
4. THE HYGIENE HYPOTHESIS, http://fightthecauseofallergy.org/page/hygiene-hypothesis
5. The Hygiene Hypothesis and Autoimmune Disorders, https://www.news-medical.net/health/The-Hygiene-Hypothesis-and-Autoimmune-Disorders.aspx
6. Allergies and the Hygiene Hypothesis, https://www.news-medical.net/health/Allergies-and-the-Hygiene-Hypothesis.aspx
7. Hygiene hypothesis: Early germ exposure prevents asthma?, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/childhood-asthma/expert-answers/hygiene-hypothesis/faq-20058102
Alte articole:
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Centrul de sanatate pentru copii Dobling
Servicii medicale pentru copii în Viena cu suport în limba română.
Secțiuni:
Îngrijirea copiilor

Totul despre îngrijirea copilului, in fiecare etapa a vieții sale: nou-născut, sugar, copil mic.

Alimentație

Alăptare, diversificare și principii de alimentație corectă a bebelușului și a copilului mic.

Somnul la copii

Despre fazele somnului la bebeluși, necesarul de somn și cum trebuie educat copilul pentru un somn fără probleme.

Dezvoltarea normală a copilului

Această secțiune răspunde la întrebarea: Bebelușul meu este normal din punct de vedere fizic și neurologic?

Educația copiilor

Informatii bazate pe surse oficiale si dovezi stiintifice privind modul in care trebuie sa te comporti cu copilul tau.

Afecțiuni întâlnite la copii

Informații complete despre cele mai frecvente boli ale bebelușilor și copiilor mici prezentate pe înțelesul părinților.

Articole recente:
Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp
Accept cookies Informare Cookies Folosim cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.