Decalotarea la băieței și fimoza

Autor: Mancaș Mălina Actualizat la 25-05-2016, 19603 vizualizări
Decalotarea la băieței și fimoza
Igiena organelor genitale la băieței stârnește diverse controverse privind necesitatea sau nu de a decalota penisul acestora pentru curățarea eficientă.

În timp ce unii pediatri recomandă acest lucru, Asociația Americană de Pediatrie interzice decalotarea forțată a prepuțului neretractabil, fiind suficientă curățarea zonei externe cu apă și săpun.

Ce este prepuțul?

Corpul penisului și glandul sunt separate de un șanț numit sulcus, iar întregul penis este acoperit de o membrană dublă de piele, numită prepuț. Acesta are rol de protecție și acoperă penisul necircumcis. Are două straturi: stratul exterior și stratul interior, care este de fapt o membrană mucoasă. Aceasta menține suprafața glandului moale, hidratată și sensibilă.

Înainte de naștere, prepuțul și glandul (capul) penisului se dezvoltă ca structură unică. În timp, fuziunea dintre prepuț și corpul penisului se slăbește și acestea se separă prin eliminarea unor celule de pe suprafața lor. Stratul epitelial al glandului și al prepuțului intern sunt înlocuite ulterior, pe tot parcursul vieții. Detașarea prepuțului de gland, proces numit și retractare, poate dura până la sfârșitul pubertății.

Retractarea naturală a prepuțului

Retractarea prepuțului sau decalotarea reprezintă retragerea prepuțului de pe trunchiul penisului. În perioada copilăriei, prepuțul este conectat de gland printr-o serie de membrane numite sinechii. Aceste membrane sau țesuturi conectoare se dizolvă de la sine, proces care nu trebuie grăbit în niciun fel.

Atenție! Prepuțul unui bebeluș sau copil nu trebuie decalotat niciodată forțat, iar curățarea internă a acestuia nu este necesară până când devine complet retractabil.

Aderențele prepuțiale sunt parte normală a dezvoltării glandului penian la copii și nu reprezintă o stare patologică. Celulele epiteliale descuamate rămân la nivelul acestei aderențe, formând „perlele cheratinice” sau smegma. Eliminarea de la sine a acestora permite separarea progresivă a stratului intern prepuțial de glandul penisului. Creșterea peniană împreună cu apariția erecțiilor va duce în cele din urmă la separarea completă a prepuțului de gland pentru a forma spațiul prepuțial.

La ce vârstă prepuțul devine retractabil?

Acest moment diferă de la fiecare copil la altul. Decalotarea nu trebuie forțată, deoarece poate cauza dureri severe, sângerări și leziuni pe piele.

La majoritatea bebelușilor, prepuțul este atașat de gland și nu prezintă deloc retractilitate. Acest proces de separare poate începe din gestație și poate dura un timp variat în funcție de fiecare copil în parte.

Retracția completă peste coroana glandului este posibilă în 90% dintre cazuri la copiii de 5 ani. Această separare se produce treptat, astfel că majoritatea băieților de 10 ani nu prezintă o capacitate maximă de retracție a prepuțului. Pe de altă parte, unii băieți prezintă separare completă a prepuțului de zona circumferențială a coroanei abia după dezvoltarea accelerată a penisului din timpul pubertății. Acest proces are loc în mod natural  în copilărie sau la pubertate, însă în general înainte de vârsta de 18 ani. Chiar dacă în perioada copilăriei prepuțul se poate separa de gland, separarea nu este completă. (1, 3)

Ce este smegma?

Când prepuțul se separă de glandul penisului, sunt eliberate o serie de celule epiteliale și secreții ale pielii produse de glandele Tyson. Acestea au aspect alb, perlat, fiind rotunde. Sunt numite smegmă, fiind normale în perioada copilăriei, cât și în viata adultă, favorizând retractarea prepuțului. Nu trebuie încercată decalotarea penisului neretractabil pentru a îndepărta această substanță.

Decalotarea forțată a penisului

Cea mai mare preconcepție în practica părinților este că prepuțul trebuie retras la bebeluș, retracția completă fiind considerată de aceștia necesară pentru igienizarea zonei și prevenirea infecțiilor. Părinții și cadrele medicale trebuie să evite retracția forțată a prepuțului, deoarece pot apărea leziuni ce favorizează apariția unor afecțiuni, infecții sau a adeziunilor patologice.

Poate cauza durere, leziuni cutanate la nivelul prepuțului și penisului, cicatrici sau parafimoză. Zona devine astfel mai predispusă la infecții, care pot afecta ulterior urinarea.

Spălarea penisului cu apă este suficientă pentru curățarea lui, fără decalotare. Se poate folosi și un săpun hipoalergenic fără parfum și fără alcool.

La copii, prepuțul are rol de protecție iar singurul rol al penisului este de urinare, și cât timp copilul poate urina fără probleme, nu trebuie intervenit în niciun fel asupra prepuțului.

Ce este fimoza?

Este esențială diferențierea fimozei fiziologice de fimoza patologică. Fimoza se referă în general la incapacitatea de retracție a prepuțului. Fimoza este confundată cu prepuțul ne-retractil, care este normal la copii. Adevărata fimoză apare când se acumulează țesut cicatrizat în zona prepuțului distal, lucru care nu mai permite retragerea.

Fimoza fiziologică

Este o stare nepatologică la băieții necircumciși manifestată printr-un prepuț strâmt. Din punct de vedere medical nu este o fimoză, nu necesită tratament sau intervenții medicale, lărgindu-se pe măsură ce penisul se dezvoltă. Este depistată pe baza aderențelor congenitale ale prepuțului din zona proximală a glandului, fără să acopere meatul urinar (orificiul urinar). Asta înseamnă că prepuțul acoperă glandul, mai puțin meatul urinal. Este comună la bebeluși și include producția sau depozitarea de smegmă și umflarea tranzientă nedureroasă a prepuțului în timpul urinării. După primii ani de viață, această adeziune se slăbește treptat și devine posibilă retractarea lui.

Fimoza patologică

Fimoza „adevărată” reprezintă incapacitatea penisului de a fi decalotat (retractat), cauzată de balanita xerotică obliterantă sau lichenul scleros penian.

Se prezintă ca un inel fibros la baza glandului (capului) penisului ce previne retracția suficientă a prepuțului și nu permite observarea meatului urinar, afectând urinarea.

Indicatori ai fimozei patologice:
  • durere și disconfort la nivelul penisului;
  • prepuțul nu se retrage la vârsta pubertății;
  • prepuțul care înainte era retractabil, ulterior nu se mai poate retrage;
  • observarea unui inel de țesut cicatrizat vizibil la capătul prepuțului;
  • prepuțul acoperă complet meatul urinar;
  • umflarea prepuțului în momentul urinării, după ce prepuțul este complet retractabil.

Ca metode de tratament se recomandă de obicei cremele locale cu sterozi care au rolul de a accelera dezvoltarea prepuțului și astfel producerea retractilității spontane. Tehnica chirurgicală numită circumcizie sau îndepărtarea totală a prepuțului este recomandată numai dacă celelalte metode nu dau rezultate. Circumcizia este o procedură chirurgicală de înlăturare a prepuțului. Procedura este realizată în cea mai mare parte a cazurilor din motive religioase, dar și medicale, când apar infecții care nu răspund la tratament medicamentos.

Alte afecțiuni ale prepuțului

Parafimoza

Parafimoza este opusul fimozei și apare când prepuțul este blocat în spatele glandului în poziția de retracție și nu mai este posibilă recalotarea. Apare de obicei când prepuțul este retractat în mod forțat  prematur și se blochează la baza penisului.

Din acest motiv, retragerea forțață a prepuțului insuficient dezvoltat nu este recomandată.

Zona glandului și prepuțul distal devin umflate, iar disconfortul face dificil de adus prepuțul în poziția normală. De obicei se tratează cu analgezice locale și se retrage manual prepuțul. Dacă nu dă rezultate, se intervine chirurgical. Un singur episod de parafimoză nu este sugestiv pentru recomandarea circumciziei.

Adeziunile și perlele cheratinice

Apar când procesele de separare sunt nefinalizate, prepuțul este partial retractabil și se acumulează celule reziduale între prepuț și gland. Nu este o stare patologică, rezolvându-se de la sine în timp.

Când prepuțul se separă de gland, sunt eliminate celule moarte, sub aspectul unor perle cheratinice, care apar ca sunt niște acumulări în pielea prepuțului, cu aspect perlat, alb-gălbui. Nu sunt considerate patologice, fiind normale în dezvoltarea copilului mai mic de 5 ani. Această acumulare se numește smegmă și nu necesită intervenție medicală.

Iritații

Roșeața prepuțului este frecventă, putând fi cauzată de iritațiile de scutec, de forțarea decalotării sau de la reziduuri de săpun. Tratamentul presupune evitarea factorului iritant, aplicarea unei creme de protecție. Inflamația și roșeața pot fi produse și de unele cosmetice iritante.

Postita

Balano-postita sau postita este o inflamație mai severă a prepuțului care presupune nu doar roșeața prepuțului ci și umflarea ușoară a acestuia și a penisului. Este produsă de trauma sau infecția la nivelul glandului și poate cauza eritem și edem. Medicul va prescrie în cele mai multe cazuri băi antiseptice, creme pe bază de hidrocortizon sau antibiotice.

Balonarea prepuțului

Balonarea ușoară a prepuțului în momentul urinării este un lucru normal, însemnând că separarea începe să se producă, însă nu trebuie forțată în niciun fel, ci trebuie lăsată de la sine. După perioada copilăriei balonarea peniană în momentul urinării poate indica o fimoză. (1, 2, 3)

Îngrijirea prepuțului la copii

Îngrijirea prepuțului este importantă, însă nu este indicată forțarea decalotării pentru curățarea zonei prepuțului. Prepuțul devine retractabil ca urmare a unor declanșări hormonale, proces care trebuie să vină de la sine.

Curățați zona genitală a copilului cu apă și săpun. La copii, penisul trebuie spălat ca orice altă zonă a corpului, fără retractarea lui. Prepuțul nu necesită la această vârstă curațare internă. Dacă apar secreții (smegmă) curățați doar cât este posibil cu apă, fără a retrage prepuțul.

Schimbați scutecele copilului cât mai des pentru a preveni iritațiile cauzate de scutec. Nu folosiți produse de curățare și îngrijire care pot fi iritante pentru copil. Nu aplicați creme sau loțiuni antiseptice pe penis sau pe prepuț, decât la recomandarea medicului.

Dacă s-a produs separarea naturală a prepuțului înainte de pubertate, curățarea prin retracție ușoară este posibilă. Se îndepărtează ușor prepuțul de gland, se curăță zona cu apă și săpun (eliminând orice urmă de săpun) și se acoperă din nou glandul. După pubertate, curățarea acestei zone este indicată.

Odată ce copilul este destul de mare pentru a înțelege iar prepuțul este retractabil, explicați-i cum să curețe singur zona. (3)


Bibliografie:
(1) Newborns: Care of te uncircumcised penis, link: http://www.cirp.org/library/normal/aap/
(2) Foreskin and foreskin care, link: http://raisingchildren.net.au/articles/foreskin_problems.html
(3) Care for an uncircumcised penis, link: https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/baby/bathing-skin-care/Pages/Care-for-an-Uncircumcised-Penis.aspx
(4) The penis and foreskin, link: http://www.rch.org.au/clinicalguide/guideline_index/The_Penis_and_Foreskin/
(5) Care of the uncircumcised penis: What parents need to know, link: http://www.cirp.org/library/hygiene/camille1/
Alte articole:
Satisfăcut de serviciile pediatrului tău?
Recomandă un Medic
Secțiuni:
Îngrijirea copiilor

Totul despre îngrijirea copilului, in fiecare etapa a vieții sale: nou-născut, sugar, copil mic.

Alimentație

Alăptare, diversificare și principii de alimentație corectă a bebelușului și a copilului mic.

Somnul la copii

Despre fazele somnului la bebeluși, necesarul de somn și cum trebuie educat copilul pentru un somn fără probleme.

Dezvoltarea normală a copilului

Această secțiune răspunde la întrebarea: Bebelușul meu este normal din punct de vedere fizic și neurologic?

Educația copiilor

Informatii bazate pe surse oficiale si dovezi stiintifice privind modul in care trebuie sa te comporti cu copilul tau.

Ghiduri

Aici veti gasi o serie de scheme si liste ce contin cele mai importante recomandari privind ingrijirea si educatia copilului.

Afecțiuni întâlnite la copii

Informații complete despre cele mai frecvente boli ale bebelușilor și copiilor mici prezentate pe înțelesul părinților.

Articole recente:
Trimite(Share) pe Facebook
Mergi sus
Trimite linkul pe Whatsapp