Cum încurajăm dezvoltarea limbajului la copii?

Chiar dacă primele cuvinte sunt rostite de majoritatea copiilor între 12 și 18 luni, dezvoltarea limbajului începe mult mai devreme. Bebelușii nu vorbesc, dar au la îndemână plânsul pentru a-și face cunoscute nevoile, iar pe măsură ce se dezvoltă, repertoriul lor include o varietate de gângureli,  scâncete, chiote și alte sunete specifice prin care comunică. În plus, ei înțeleg mai mult decât pot să exprime verbal. (1)

Limbajul are o bază genetică, conform teoriei lingvistului Noam Chomsky (1957), contestată de-a lungul timpului, dar pe care în prezent tot mai multe studii din domeniul neuroștiințelor o susțin. Ne naștem cu o „gramatică internă” care ne ajută să procesăm limbajul. Însă cel puțin la fel de important pentru limbaj este mediul în care crește și se dezvoltă copilul. Practic pe acest factor putem miza pentru a oferi micuților condițiile optime de achiziție și dezvoltare a abilităților de comunicare. (2), (3)

Dezvoltarea limbajului până la 2 ani

Dacă după primele 6 luni de viață bebelușul gângurește și emite sunete specifice pentru anumite obiecte, până la 9 luni înțelege cuvinte simple („nu”, „pa”), iar în jurul vârstei de 1 an poate răspunde cu gesturi la solicitări simple de genul „bate din palme”. Între 1 și 2 ani copilul începe să vorbească și să rostească treptat cuvinte care pot fi recunoscute, unii copii reușesc până la 2 ani să combine cuvintele. În această perioadă încep să înțeleagă verbele și atributele simple și sunt capabili să îți arate majoritatea obiectelor cu care sunt familiarizați. (4)

Cum pot încuraja părinții achiziția limbajului în această etapă:

• Încurajați gângureala și sunetele specifice pe care le emite bebelușul.
• Vorbiți-i în timp ce desfășurați activități împreună (când îl hrăniți, când îl îmbrăcați, când îi faceți baie etc.) Povestiți-i despre ce faceți în acel moment, unde mergeți împreună, ce vedeți pe drum.
• Folosiți-vă de gesturi și mimică pentru a-l ajuta să înțeleagă sensul cuvintelor (de exemplu, fluturarea mâinii pentru a spune „pa pa”).
• Uitați-vă împreună pe cărți cu imagini colorate, dar care nu au foarte multe detalii și povestiți-i/citiți-i despre acestea. Spre sfârșitul acestei perioade, îi puteți pune întrebări simple (de exemplu „ce e asta?”), încurajându-l să vă arate sau să numească obiectul respectiv din imagine.
• Puneți accent și pe aspectele non-verbale ale comunicării - mențineți contactul vizual cu cel mic atunci când îi vorbiți, modulați-vă tonul vocii astfel încât să indicați că este vorba de o întrebare etc. (5)

Dezvoltarea limbajului de la 2 la 4 ani

În această perioadă vocabularul se dezvoltă foarte mult. Dacă la 2 ani micuțul cunoaște în medie 20-200 de cuvinte, vocabularul unui copil de 3 ani ajunge până la 1000 de cuvinte. Între 2 și 3 ani el reușește să facă propoziții scurte și simple, fomate din 2-3 cuvinte, chiar 4 în jur de 3 ani. Tot acum majoritatea copiilor încep să pună primele întrebări și înțeleg solicitările compuse din două propoziții (de exemplu „Mergi în cameră și ia jucăria ta de pe pat”). (6)

Dezvoltarea limbajului poate fi susținută de către părinți astfel:

• Continuați și în această etapă să vorbiți cât mai des cu copilul, astfel își va dezvolta vocabularul și va învăța structuri sintactice mai complexe.
• Repetați ceea ce spune copilul pentru a vă asigura că ați înțeles; pentru că pronunția nu este încă dezvoltată complet, el poate inversa, substitui sau sări litere, făcând mai dificilă înțelegerea cuvintelor pe care le rostește.
• Construiți și dezvoltați pe baza cuvintelor rostite de cel mic. Dacă el spune „pisica papă”, răspundeți-i: „Da, ai dreptate. Pisica mănâncă din bolul ei.” În această manieră îl încurajați să vorbească mai mult.
• Puneți-i întrebări deschise pentru a-l încuraja să gândească, să-și exprime propriile păreri și să vă ofere răspunsuri mai complexe (de exemplu „Ce păsări micuțe și-au făcut cuib în copacul din fața casei noastre. De unde crezi că au venit?”).
• Cântați împreună cântecele pentru copii și recitați poezii simple, potrivite vârstei lui. Acestea oferă oportunitatea învățării unor sunete și cuvinte pentru că le tot aud repetându-se.
• Oferiți-i posibilitatea să aleagă și să verbalizeze alegerea punându-i întrebări de genul: „Vrei să mănânci un măr sau o portocală?”, „Vrei să colorăm sau să ieșim în parc?”.
• Încurajați copilul să numească jucăriile cu care se joacă.
• Arătați-i imagini și fotografii cu membrii familiei, povestiți-i despre ei, rugați-i să îi recunoască.
• Ajutați-l să își îmbogățească vocabularul numind și arătându-i părțile corpului, animalele, culorile. (5), (6), (7)

Dezvoltarea limbajului de la 4 la 6 ani

După vârsta de 4 ani majoritatea copiilor au un limbaj fluent și chiar dacă mai fac unele greșeli, acestea nu afectează sensul. Înțeleg cuvinte abstracte și pot relata o poveste citită înainte. (4)

În această perioadă este indicat să:

• Susțineți dezvoltarea vocabularului micuțului explicându-i fiecare cuvânt necunoscut pe care îl întâlnește.
• O strategie destul de folosită de părinți (numită „modelare”) care se poate aplica în această etapă de dezvoltare este bazată pe imitație și demonstrație. De exemplu, când duceți copilul la grădiniță și vă întâlniți cu educatoarea, o salutați în prezența acestuia și îl întrebați: „Ce îi spui doamnei educatoare?”. 
• Vorbiți cu copilul despre personajele și acțiunea din poveștile citite sau desenele animate văzute. Încurajați-l să vă povestească despre acestea. 
• Încurajați interacțiunile micuțului cu copiii de vârsta lui. (7)

Alte recomandări

• La majoritatea copiilor, limbajul se dezvoltă eficient de la sine, de aceea părinții nu trebuie să se axeze în mod excesiv pe eventualele „probleme” pe care le sesizează, cum ar fi de exemplu că „r”-ul este pronunțat ca „l”. În cele mai multe cazuri, această problemă se rezolvă de la sine.
• Copiii învață să vorbească ascultându-i pe cei din jurul lor vorbind și imitându-i, de aceea este mai benefic să faceți o observație de genul „Construiești un turn!” în loc să îl întrebați „Ce vrei să construiești?”.
• Dacă îi puneți o întrebare, lăsați-i timpul necesar să răspundă în ritmul propriu. Nu îl grăbiți și nu îi adresați mai multe întrebări una după alta.
• Cărțile cu imagini și povești (cu câteva cuvinte pentru copiii mai mici și cu mai mult text pentru cei mai mari) sunt materiale extrem de utile pe baza cărora se pot construi conversații. Pentru a face mai atractivă această activitate, lăsați-i pe ei să vă ghideze către ceea ce vor să li se citească, durata de timp cât se uită la o imaginile de pe pagină etc. (de obicei, copiii mai mici se plictisesc mai ușor).
• Corectarea greșelilor făcute de cei mici în vorbire ar trebui făcută cât mai subtil, într-o manieră care să îi încurajeze să continue să comunice și să învețe. Este preferabil să reluați ceea ce a spus, introducând forma corectă a cuvântului respectiv, fără să îi atrageți în mod explicit și constant atenția că a greșit. (4), (7)
• Încă dinainte de a învăța să vorbească, cei mici acumulează o serie de concepte pe care le înțeleg, de aceea expunerea lor la o varietate cât mai mare de locuri și comunicarea cu ei într-un limbaj simplu despre obiectele pe care le întâlnesc poate ajuta la dezvoltarea acestui „depozit”.
• Chiar dacă pare tentant să vorbiți cu cel mic imitând construcțiile deformate, dar drăguțe, pe care acesta le folosește, este indicat să pronunțați corect cuvintele. În acest mod îl ajutăm să evolueze și nici nu îi vom crea confuzie atunci când, mai târziu, tot va trebui să îl corectăm, după ce o perioadă am încurajat formele greșite.
• Acordați-le toată atenția atunci când vorbesc, chiar și atunci când nu copilul este prea mic și nu înțelegeți complet ceea ce spune. Încurajați-i să continue să vorbească prin feedback de genul „Ce interesant!”, „Serios?”. (8)

În achiziția și dezvoltarea limbajului, părinții joacă un rol foarte important, ei reprezentând primul și cel mai important model pentru cei mici, având în vedere că învățarea limbajului se realizează prin imitație. Punând în aplicare activități precum cele menționate mai sus, putem încuraja progresul copilului în învățarea vorbirii și dezvoltarea vocabularului.