Strabismul la copii

Strabismul la copii este o afectiune oculara ce apare cel mai adesea pana la varsta de 2-3 ani - strabism precoce, insa poate fi prezent la nastere - strabism congenital - sau aparea la varsta prescolara - strabism tardiv.

Strabismul se manifesta prin devierea directiei de privire a unui ochi - strabism monolateral - sau alternativ al fiecaruia din ambii ochi de la paralelismul privirii - strabism alternant. Vederea face parte din procesul de dezvoltare a sistemului nervos si se estimeaza ca aproximativ 80% din creier este dedicat intr-un fel sau altul procesarii informatiilor vizuale. Pana la varsta de 5 ani sistemul vizual este dezvoltat aproape in intregime, urmand ca procesul sa se finalizeze pana in jurul varstei de 8 ani.

Copiii mici si cei prescolari pot fi afectati de o serie de boli ale ochiului, cea mai frecventa fiind insa strabismul - alinierea incorecta a privirii. Riscul aparitiei acestei afectuni este crescut atunci cand un alt membru al familiei prezinta strabism, sau atunci cand copilul are tendinta de a privi incrucisat in momentul in care este obosit. Singura modalitate de a face diferentierea intre o afectiune reala si un „strabism fals” este consultatia la medicul oftalmolog.

Miscarile fiecarui ochi sunt controlate de 6 muschi extrinseci - 4 drepti si 2 oblici - care sunt dispusi in perechi si care trag ochii in diverse directii. De exemplu, pentru a privi spre stanga, se actioneaza muschiul drept lateral al ochiului stang, iar pentru a privi la dreapta se actioneaza muschiul drept median. Strabismul la copii apare atunci cand muschii ochilor ce formeaza o pereche nu actoneaza in mod coordonat, iar ochii nu privesc in aceeasi directie - adica un ochi priveste inainte, iar celalalt priveste spre interior, spre exterior, in sus sau in jos. In general, strabismul afecteaza 2% din copiii pana in 3 ani si 3% din copiii prescolari si adulti.

• Strabismul la copiii mai mici poate produce ambliopie - „ochi lenes”: pentru a evita vederea dubla, creierul ignora semnalele transmise de catre ochiul afectat de strabism, acesta pierzandu-si vederea.
• Strabismul la copiii mai mari poate produce vederea dubla - diplopie, si nu ambliopie. Acest lucru se intampla deoarece sistemul vizual este dezvoltat in intregime, iar creierul nu poate ignora mesajele ochiului bolnav.

Tipuri de strabism la copii

• Strabism convergent sau esotropia - privirea deviaza spre interior/nas; foarte comun la copiii mici.

• Esotropia de acomodare - acest tip de strabism apare intre 6 luni si 7 ani, cel mai adesea la copiii de 2-3 ani. Neparalelismul privirii apare datorita focalizarii asupra obiectelor aflate la apropiere, copiii suferind si de hipermetropie. Desi este un lucru obisnuit ca ochii sa se indrepte spre interior / nas atunci cand privim un obiect din apropiere, la copiii cu hipermetropie acest lucru se intampla si cand privesc in departare. Esotropia de acomodare se poate corecta cu tratament corespunzator.

• Strabism divergent sau exotropia - privirea deviaza spre exterior/ureche; este mai putin intalnit si afecteaza copiii mai mari sau adultii.

• Hipertropia - privirea deviaza in sus.

• Hipotropia - privirea deviaza in jos.

• Heterotropia - acesta este o forma de strabism la copii asimptomatica, ce este corectata de creier si nu necesita tratament.

• Heteroforia - reprezinta o forma de strabism intermitent, adica incrucisarea privirii apare doar in momentele de oboseala sau boala. Strabismul intermitent la copii se poate diagnostica dupa varsta de 6 luni.

• Strabismul paralitic - unul sau mai multi dintre cei 6 muschi extrinseci care coordoneaza miscarile ochilor paralizeaza. Acest lucru poate fi cauzat de o afectiune a nervilor muschilor ochilor ce mareste presiunea intracraniana si preseaza nervii. Strabismul paralitic la copii afecteaza ochii numai la o anumita miscare si nu in toate directiile. Poate aparea ambliopia sau diplopia. Strabismul paralitic se poate corecta de la sine, insa poate necesita si tratament - ochelari corectori, acoperirea ochiului afectat sau interventie chirurgicala.

• Esotropia infantila - apare la sugarii pana in 6 luni, este o boala ereditara si de obicei este grava. Privirea incepe sa se indrepte spre interior/nas in jurul varstei de 3-4 luni, cu un unghi mare si foarte usor de observat. Tratamentul implica de obicei interventia chirurgicala, insa corectia totala nu este asigurata.

• Pseudostrabism in epicantus - Cateodata copilul poate avea infatisarea unui copil cu strabism - strabism fals: datorita faptului ca puntea nasului unui copil mic este plata si inca nedezvoltata, surplusul de piele de pe nas acopera portiunea interioara albicioasa a ochiului, creand falsa impresie de privire incrucisata. Pe masura ce copilul creste, nasul se ingusteaza si ochii isi recapata aspectul normal.

Cauzele strabismului la copii

Din pacate nu se poate afla intotdeauna cauza acestei afectiuni, in special la copii, insa printre cele mai intalnite cauze ale strabismului la copii sunt hipermetropia - dificultati in a vedea corect lucrurile aflate aproape - necorectata la timp si strabismul congenital. In cel de-al doilea caz, afectiunea este prezenta la nastere sau apare in primele 6 luni de viata. In majoritatea cazurilor de strabism genetic ochiul priveste spre interior - esotropia congenitala/strabism convergent - sau, mai rar, spre exterior - exotropia congenitala/strabism divergent.

Uneori strabismul poate fi cauzat de erori de refractie, produse de incapacitatea ochiului de a focaliza lumina care trece prin cristalin. Erorile de refractie pot produce si miopie, hipermetropie si astigmatism. La un copil ce prezinta erori de refractie ochiul se indreapta spre interior/nas in timp ce incearca sa focalizeze. Strabismul produs de aceste erori apare de obicei la varsta de 2 ani si dupa aceasta varsta, fiind mai intalnita la copiii cu hipermetropie.

In afara de erorile de refractie si factorul ereditar, alte cauze ale strabismului la copii sunt bolile copilariei, precum infectiile virale (pojar), unele afectiuni genetice (sindromul Noonan), o afectiune la creier (hidrocefalie), o distanta intre cei doi ochi mai mare decat in mod normal sau pur si simplu efortul crescut al copilului de a focaliza, pentru a vedea lucrurile mai clar.

Simptomele strabismului la copii

Strabismul la copii are cel mai evident simptom neparalelismul privirii - in timp ce un ochi priveste inainte, celalalt priveste la stanga, la dreapta, in sus sau in jos. La copiii nou-nascuti si sugari, ocazional, privirile se incruciseaza, in special daca bebelusul este obosit. Abia dupa varsta de 3 luni insa, acest fenomen poate fi un motiv de ingrijorare. Daca copilul clipeste foarte des, se impiedica de obiectele din cale, se plange ca ii obosesc ochii repede, prezinta sensibilitate la lumina puternica, are privirea incetosata, priveste cu un ochi inchis sau cu capul pe o parte, poate fi un indiciu al privirii duble si al strabismului. Un strabism la copii netratat evolueaza in ambliopie.

Tratament pentru strabism la copii

Majoritatea copiilor cu strabism necesita doar observatie atenta si ochelari de vedere, insa sunt si cazuri mai grave, care necesita interventii chirurgicale - atunci cand unghiul de deviere al privirii este foarte mare, sau cand vederea unui ochi este deficitara. Un motiv pentru care trebuie sa mergeti la medicul oftalmolog cu copilul pana in varsta de 5 ani, chiar daca nu  prezinta o privire incrucisata, este faptul ca strabismul poate aparea in cadrul unor afectiuni oculare mai grave. Dupa varsta de 6 ani strabismul la copii este mult mai greu de tratat. Netratat, strabismul poate produce pierderea permanenta a vederii la ochiul afectat. Tipurile de tratament disponibile in cazul strabismului la copii sunt:

•  Ochelarii pentru corectarea vederii pot fi utilizati pentru copii incepand cu varsta de 8 luni si trebuie sa fie purtati tot timpul, de la trezire pana seara la culcare. Ochelarii sunt indicati pentru erorile de refractie ce produc strabism.

•  Acoperirea ochiului sanatos se practica in cazul ambliopiei. Astfel se stimuleaza functionarea corecta a ochiului afectat de strabism. Dupa varsta de 7-10 ani ambliopia nu mai poate fi tratata complet. Acest tratament este cu atat mai eficient cu cat este inceput mai devreme.

•  Injectii cu toxina botulinica - acestea se aplica muschilor ochilor. Acest tratament se aplica atunci cand strabismul apare brusc, fara o cauza aparenta si cu preponderenta in cazurile in care provirea se indreapta spre interior/nas. Injectiile se pot face sub anestezie. In timp ce un muschi este temporar paralizat, perechea acestuia se va intari si va „invata” sa functioneze corect.

•  Picaturi si exercitii pentru globii oculari. Picaturile incetoseaza temporar privirea, avand acelasi rol ca si acoperirea ochiului sanatos, insa exercitiile in sine nu sunt suficiente pentru remedierea strabismului.

•  Interventia chirurgicala de corectie este indicata doar in ultima instanta, atunci cand celelalte tratamente nu functioneaza. Retineti insa ca operatia pentru strabism nu vindeca ambliopia. Operatia presupune repozitionarea muschilor afectati si poate fi indicata pentru ambii ochi. Riscurile sunt inevitabile in cazul oricarei interventii chirurgicale, iar privinta operatiei pentru corectare a strabismului riscurile sunt:

• necesitatea unei alte operatii, in special daca strabismul este avansat;
• ochiul poate ramane rosu pentru o perioada indelungata dupa interventie;
• strabismul poate reaparea;
• copilul poate avea privire dubla dupa operatie, fapt ce se remediaza in cateva saptamani;
• in cazuri foarte rare, interiorul ochiului poate fi lezat;
• aparitia infectiei dupa operatie;
• dupa interventie, un muschi poate aluneca, ceea ce duce la devierea privirii spre interior sau exterior.

Recuperarea dupa operatia pentru strabism este rapida, iar eventualele dureri ulterioare se pot evita cu tratament medicamentos. Indicatii postoperatorii:

• este posibil ca cel mic sa nu aiba pofta de mancare, insa este important sa consume lichide dupa operatie;
• suturile se resorb in aproximativ 6 saptamani, timp in care copilul poate avea o senzatie de „nisip in ochi”; nu il lasati sa isi frece ochisorii;
• evitati contactul ochilor cu sapun sau sampon, timp de doua saptamani dupa interventie;
• copilul trebuie sa evite inotul si sporturile de apa aproximativ doua luni dupa operatie.