Regresia de somn

În primele luni de viață, somnul copiilor nu are o dezvoltare liniară și nici nu urmează o îmbunătățire progresivă, așa cum s-ar aștepta părinții.

Este posibil ca un bebeluș care începuse să doarmă bine și să aibă o structurare a programului de somn, dintr-o dată să se trezească frecvent în timpul nopții, să plângă, să fie mai agitat sau să vrea să fie hrănit mai des. În aceste cazuri este posibil să treacă printr-o regresie de somn. (1)

Ce înseamnă regresia de somn și de ce apare?

Regresia de somn se referă la o perioadă în care comportamentul copilului se schimbă semnificativ, pentru o perioadă temporară de timp. (2)

Deși denumirea poate sugera un pas înapoi la vechile obiceiuri sau la comportamente specifice unor intervale de vârstă anterioare, regresia de somn apare atunci când copilul face un salt înainte în dezvoltarea cognitivă și emoțională. În schimb, aceasta pot fi resimțită de părinți ca fiind o regresie, pentru că bebelușul are în această perioadă un pattern de somn asemănător cu unul anterior, când se trezea frecvent pentru a fi hrănit, alinat, adormit de părinte.

Principala explicație a regresiei de somn constă în dezvoltarea cognitivă a copilului și provocările de ordin emoțional pe care le aduc celui mic. (3)

Cum se manifestă o regresie de somn?

Părinții pot observa nu doar o dezorganizare a somnului în această perioadă, ci și modificări ale tiparelor de alimentație şi la nivel emoțional și social. (1)

Cele mai frecvente manifestări în cadrul unei regresii de somn sunt următoarele:

Somnul este afectat.

• copilul adoarme mult mai greu decât înainte;
• asocierile de somn și rutinele de culcare cu care era obișnuit copilul nu mai sunt la fel de eficiente pentru a-l liniști și ajuta să adoamă;
• somnul de zi devine mai scurt;
• dacă bebelușul învățase, printr-o metodă de sleep training, să adoarmă singur, acum este posibil să nu mai reușească;
• trezirile sunt foarte frecvente, iar bebelușul are o dispoziție proastă la trezire.

Copilul este mult mai morocănos.

Pentru că doarme puțin și cu întreruperi frecvente, dispoziția micuțului are de suferit: este mai irascibil, mai agitat, plânge mai des, este mai morocănos și mai greu de consolat, iar faptul că în continuare nu doarme bine nu face decât să îi accentueze aceste stări.

Apar modificări ale apetitului – are nevoie să fie hrănit mai frecvent.

De multe ori o regresie de somn se asociază cu un puseu de creștere, ceea ce implică și o creștere a apetitului copilului.

Copilul are nevoie de mai multă afecțiune.

Schimbări sunt observabile și la nivel emoțional, copilul vrea mai multă atenție din partea părintelui și să fie ținut în brațe mai mult, cel mai frecvent doar de mama. (1), (2), (3), (4)

Când apar regresiile de somn?

Cea mai cunoscută este regresia de somn de la 4 luni, dar nu este singura prin care trec copiii. Frecvente sunt și regresiile de somn de la 8-10 luni, 12 luni, 18 luni și 2 ani. (1)

Cercetătorii olandezi Frans Plooij și Hetty van de Rijt au teoretizat cele 10 salturi în dezvoltarea mentală a copiilor care au loc pe durata primelor 20 de luni de viață (numite și „wonder weeks”). Conform cercetărilor pe care le-au desfășurat, achizițiile mentale și motorii ale copiilor implică o modificare a lumii lor interioare, care se reorganizează pe măsură ce învață și deprind noi abilități. Aceste etape presupun, printre alte modificări, și cele la nivelul somnului, iar salturile mentale ar avea loc în săptămânile 5, 8, 12, 19, 26, 37, 46, 55, 64 și 75 (numite și „săptămâni de regresie”). (5)

Regresia de somn de la 4 luni

Dacă în primele săptămâni de viață ale copiilor nu există o diferență clară zi/noapte sau un pattern de somn (ei dorm între 14-18 ore pe zi, 7 cicluri/zi), începând cu vârsta de 3 luni apare un tipar de somn/stare de veghe, se observă diferența zi/noapte și cea mai mare parte a somnului are loc noaptea. (6)

În jurul vârstei de 4 luni, chiar și bebelușii care nu aveau dificultăți cu somnul pot începe acum să se trezească frecvent și să le producă părinților confuzie și frustrare. Este vorba de prima regresie de somn, explicată în mare parte de modificările ce au loc în privința somnului. Ritmul circadian începe să se maturizeze începând cu 3-5 luni, ceea ce face ca somnul bebelușilor să semene tot mai mult cu al adulților. Somnul constă în două etape de somn diferite – somnul liniștit și somnul activ, iar la trecerea dintre ele bebelușul are un reflex de tresărire care îl face să se trezească. Dacă a fost obișnuit să fie adormit de părinți, va avea nevoie la fiecare trezire de prezența lor pentru a se reîntoarce la somn. În plus, cea mai mare parte a somnului profund are loc în prima parte a nopții, iar în restul nopţii copilul se va trezi mult mai frecvent. (2)

Pe lângă modificarea pattern-ului de somn, o altă explicație a regresiei de somn din această perioadă este dezvoltarea creierului copilului. Scanarea activității cerebrale la bebeluși a arătat că în jurul vârstei de 4 luni au loc modificări semnificative la nivelul creierului, iar între 15 și 18 săptămâni circumferința capului crește destul de brusc. Bebelușul trece la o nouă etapă de conștientizare - este mult mai conștient de lumea din jurul său, înțelege și vrea să exploreze mai mult. (5), (7)

Regresia de somn de la 8-10 luni

Începând cu vârsta de 26 de săptămâni, cei mai mulți copii încep să își coordoneze mai bine corpul și membrele și ulterior încep să meargă de-a bușilea, ceea ce le oferă foarte multă mobilitate și posibilitatea de a explora mai mult lumea din jur. Tot acum încep să înțeleagă relațiile de spațialitate dintre obiecte și să gestioneze distanța dintre ei și lucrurile la care doresc să ajungă. Această conștientizare este un salt important în dezvoltarea cognitivă, care poate duce la regresia de somn de la 8-10 luni. În plus, copilul poate refuza să adoarmă, pentru că este mult mai interesant pentru el să exploreze lumea din jur.

Regresia de somn de la 8-10 luni este precedată, în general, de dobândirea următoarelor abilități și evenimente:

• așezarea obiectelor unele peste altele;
• sortarea lucrurilor;
• apariția primilor dinți;
• ridicarea și așezarea;
• mersul de-a bușilea. (5), (8)

Regresia de somn de la 12 luni

Regresia de somn din această perioadă are legătură cu modificările ce apar la nivelul somnului de zi. În jurul vârstei de 1 an copiii renunță la al doilea somn de zi (practic din două somnuri de zi câte aveau înainte, se formează unul singur, între ele, dar mai lung). Pentru unii există o perioadă de tranziție, cu zile în care dorm și zile în care nu dorm. (6), (9)

 

Regresia de somn de la 18 luni

În jurul acestei vârste copiii descoperă lumea din jur într-un ritm rapid - învață foarte multe lucruri noi și deprind tot mai multe abilități. Dar simultan cu creșterea independenței, micuții pot deveni mai anxioși și mai dornici de prezența părinților. Dacă la aceasta se adaugă și apariția caninilor și a molarilor și refuzul celor mici de a merge la culcare, putem înțelege de ce la această vârstă unii copii pot trece din nou printr-o perioadă de modificare a obiceiurilor de somn. (10)

Ce pot face părinții?

Regresiile de somn dispar în general de la sine, la fel de brusc precum au apărut. Odată încheiate, copilul începe să doarmă bine din nou, revenind la abilitățile de somn inițiale.

Părinții nu pot schimba foarte mult cursul acestora, iar cea mai realistă abordare este să aștepte, înarmați cu răbdare, ca micuțul să depășească această perioadă și să îi ofere sprijinul emoțional de care are nevoie.


Pentru a minimiza efectele dificultăților de somn:

• Mențineți, pe cât posibil, rutinele de somn cu care s-a obișnuit copilul. Dacă nu aveți un ritual înainte de culcare, puteți introduce unul, cu activități relaxante și plăcute pentru cel mic.
• Fiți deschiși la a încerca o varietate de soluții pentru a ajuta copilul să doarmă în aceste perioade,  încercând, pe cât posibil, să nu creați asocieri de somn care vă implică prezența (dacă doriți ca cel mic să adoarmă singur) sau să reinițiați o asociere de care cel mic a fost dezvățat (de exemplu, legănatul sau purtatul în brațe pentru a adormi).
• Acordați atenție semnalelor de somn ale copilului (căscat, frecat la ochi, pierderea interesului, agitație etc) și puneți-l la culcare, pentru a evita să ajungă la oboseală excesivă.
• Încercați să vă odihniți cât mai mult, să solicitați ajutorul partenerului sau al familiei pentru a avea grijă de copil în timp ce dormiți.
  

• Perioada regresiilor de somn nu este indicată pentru a înceta co-sleeping-ul sau pentru a iniția o metodă de sleep training. (1), (2), (3), (4)

Dacă problemele legate de somn persistă, este indicată consultarea pediatrului, pentru a identifica alte posibile cauze ale tulburărilor de somn: reflux gastroesofagian, apariția dinților, colici, alergii, infecții la nivelul urechii etc. (7)