Cum încurajăm dezvoltarea creativității la copii?

Deși există tendința de a considera creativitatea ca fiind o trăsătură înnăscută, aceasta poate fi dezvoltată încă din copilărie, la fel ca inteligența, iar părinții pot susține acest proces. În plus, este o abilitate care nu poate fi învățată, ci pusă în practicată și exersată pentru a o putea dobândi.

Cum se dezvoltă creativitatea la copii?

Creativitatea nu se referă doar la exprimarea artistică sau muzicală, ci se aplică în aproape toate aspectele vieții. Dar pentru că domeniile artistice sunt accesibile copiilor înainte ca aceștia să deprindă scrisul sau gândirea abstractă, creativitatea este mai bine evidențiată la copii în aceste arii. (1), (2)

Cercetările care au vizat creativitatea la copii au arătat că aceștia au o imaginație bogată și o  tendință naturală spre explorare și descoperirea lumii din jur, fiind extrem de creativi. Însă acest nivel ridicat al creativității nu se menține neapărat pe toată durata copilăriei sau la vârsta adultă, având tendința de a scădea în jurul vârstei de 5-6 ani.

Studii longitudinale au arătat că menținerea nivelului ridicat de creativitate manifestat la o vârstă mică și dezvoltarea pe parcurs depinde deopotrivă de mediul în care crește copilul și de oportunitățile pe care le are în viață. Însă acești factori pot acționa și invers, inhibând dezvoltarea creativității.

Creativitatea este un proces complex, în care sunt implicate mai multe atribute psihologice. Cu alte cuvinte, pentru ca un copil să se exprime creativ, el trebuie să manifeste o combinație a acestor trăsături și abilități. Acest model a fost propus de cercetătorul Sandra Russ, psiholog clinician care a studiat preponderent abilitățile de joc la copii și implicațiile acestora.

• trăsături de personalitate: încredere în sine, capacitatea de a tolera ambiguitatea, curiozitate, motivație;
• procese emoționale: fantezie exprimată în timpul jocului, abilitatea de a găsi plăcere în provocări, capacitatea de implicare în activități, toleranța la anxietate;
• abilități cognitive: gândire divergentă, capacitatea de a reordona informațiile și de a schimba unele  modele de gândire, orientare către rezolvarea de probleme, bagaj bogat de cunoștințe. (3), (4)

Conform acestui model, fiecare dintre atributele prezentate sunt importante pentru exprimarea creativității. De exemplu, un copil care nu are suficientă încredere în sine va considera că ceea ce poate crea nu este de valoare și nu se va mai implica în acțiuni de exprimare a creativității, în timp ce unui copil anxios îi poate fi mai greu să facă față unei situații ambigue, cu final deschis. (3)

Cum pot încuraja părinții dezvoltarea creativității?

La baza dezvoltării creativității copilului stă în primul rând jocul, pentru că atât creativitatea, cât și jocul solicită imaginație, rezolvarea de probleme, capacitatea de a lua decizii, abilitatea de a gestiona emoțiile. Nu degeaba adulții care vor să devină mai creativi sunt încurajați și ei să se joace. În cazul copilului, jocul de rol și posibilitatea de a-și alege activitățile sunt considerate de bază pentru creativitate. (1)

Rolul părinților este important în susținerea dezvoltării creativității celor mici. Iată câteva recomandări:

• Oferiți bebelușilor și copiilor mici experiențe senzoriale variate, care să le stimuleze toate simțurile: jucării și obiecte viu colorate, materiale și obiecte cu texturi diferite.
• Și în cazul copiilor mai mari un mediu fizic stimulator pentru simțuri va avea efecte benefice pentru dezvoltarea capacității de a rezolva probleme. De exemplu, studiile au arătat că dacă i se arată unui copil un obiect și este întrebat ce se poate face cu el, în prima etapă va enumera soluțiile pe care le are în minte și ulterior va căuta altele pornind de la ceea ce vede în jur. Cu cât mediul e mai bogat în stimuli noi și variați, cu atât creativitatea sa va avea de câștigat. (5)
• Amenajați-i un spațiu în care să își poată exersa creativitatea; nu e obligatorie o cameră de joacă, e suficient și un colț al camerei unde să aibă la îndemână jucării simple (de exemplu cuburi de construit, nisip kinetic etc.), materiale, obiecte etc. cu care să se joace cât mai liber.
• Sunt importante deopotrivă și ieșirile prin care copilul ajunge să cunoască lumea din jur (la muzee, în aer liber etc.) pentru că acestea îi oferă posibilitatea dezvoltării simțurilor.
• Observați care sunt interesele micuțului și activitățile care îi fac plăcere și puneți-i la îndemână materialele necesare.
• Încurajați copiii să gândească critic și să găsească soluții la probleme cu care se confruntă. Puneți întrebări deschise în locul celor închise pentru a permite copiilor să dezvolte răspunsul. De exemplu, rugați-l să-și imagineze că merge într-o călătorie în junglă și să vă spună ce animale ar întâlni acolo, cum ar arăta jungla, cum ar mirosi etc.
• Discutați despre o decizie luată într-un anumit context și rugați-l să se gândească și la alte variante în care ar fi putut proceda. (6)
• Puneți accent mai mult pe procesul creativ în sine (lăudați copiii pentru efortul pe care îl depun, unicitatea creației, alegerea culorilor etc.) decât pe rezultatul final al unei activități creative.
• Puneți-le la îndemână materiale diverse pentru exprimarea creativă: creioane colorate, hârtie, lipici, acuarele, pietricele, bucăți de lemn, dar și obiecte mai neașteptate: pene, bureți, tuburile de carton de la rolele de hârtie din bucătărie etc. (7)
• Limitați timpul petrecut la televizor sau în fața altui ecran (calculator, tabletă, telefon) și încurajați-i spre activități care susțin creativitatea (cititul, desenul, coloratul, exersarea unui rol într-o piesă etc.).
• Lăsați-le libertatea de a face alegeri; le puteți oferi mai multe sugestii, dar lăsați-i pe ei să ia decizia finală. Studiile arată că acei copii cărora li se oferă această posibilitate sunt în general mai creativi decât cei pentru care aleg adulții, deoarece constrângerile care vin din exterior inhibă flexibilitatea în gândire. Acordați-le câteva ore libere pe zi în care să aleagă singuri activitățile pe care vor să le facă și cum să se joace. (1) 

Ce blochează creativitatea copiilor?

Există și factori care pot inhiba creativitatea, pe care ar trebui să îi avem în vedere:

• Implicarea prea mare a părinților în jocul copiilor, impunerea regulilor de joc și gestionarea de către părinți a traseului jocului inhibă creativitatea micuților; în schimb, lăsați să se joace  liberi și-ar putea da frâu liber imaginației.
• Uneori chiar și atenta observare din partea părinților (sau a altor persoane) în timp ce copilul desfășoară o activitate creativă îi poate inhiba creativitatea.
• Nu puneți presiune pe copii să se dedice mai mult studiului materiilor „importante”, precum matematica și româna, în detrimentul celor precum desenul, lucru manual, muzica.
• Dacă îi ajutați să rezolve o problemă, nu le oferiți direct soluția, ci învățați-i cum să analizeze datele de care dispun, cum să caute indiciile care să îi ajute și cum să găsească mai multe metode de rezolvare. Abilitatea de a rezolva creativ o problemă are la bază capacitatea de a vedea o diversitate de perspective.
• Oferirea de recompense inhibă de obicei spiritul creativ, pentru că micuțul va ajunge să aștepte o răsplată pentru rezultatele sale și nu se mai exprima creativ doar pentru plăcerea acțiunii în sine. (2), (3)

De ce este importantă dezvoltarea creativității la copii?

Creativitatea susține dezvoltarea mentală a copilului pentru că presupune noi modalități de gândire și de rezolvare a problemelor. În plus, creativitatea constă în exprimarea liberă, ceea ce poate ajuta copilul să își gestioneze mai bine emoțiile și sentimentele, iar pe părinți și educatori să înțeleagă mai bine ce gândește sau ce simte.
Creativitatea este abilitatea de a găsi soluții inovative la probleme pe care le întâlnim zi de zi, atât în viața personală, cât și la școală sau la serviciu. Cu cât copiii deprind și exersează mai curând această abilitate, cu atât vor fi mai bine echipați pentru viață. (8), (9)